INSCOP: Romanii considera ca statul trebuie sa sprijine investitiile private in energie

In contextul consecintelor economice ale epidemiei de coronavirus, 73,6% dintre respondentii care au participat la sondajul Inscop Research - Barometrul Securitatii Energetice, lansat astazi, sunt de parere ca proiectele mari de investitii ale companiilor private din energie ar trebui incurajate de statul roman. Alti 19,8% considera ca acestea ar trebui amanate, iar 6,6% nu stiu sau nu raspund.

A doua editie a Barometrului Securitatii Energetice a fost lansata in cadrul unui eveniment organizat in aer liber, in curtea Academiei Romane.

"Barometrul Securitatii Energetice este un instrument anual de evaluare si analiza care isi propune sa masoare perceptii, atitudini si viziuni ale populatiei Romaniei legate de politicile in domeniul energiei, analizate in contextul mai amplu al relatiilor internationale", a declarat Dan Dungaciu, directorul Institutului de Stiinte Politice si Relatii Internationale "Ion I.C. Bratianu" al Academiei Romane (ISPRI).

A doua editie a Barometrului Securitatii Energetice scoate in evidenta faptul ca romanii nu sunt bine informati cu privire la doua dintre evenimentele cele mai importante din sectorul energetic si anume liberalizarea pietei de gaze naturale care se va produce peste cateva zile, respectiv a pietei de energie electrica, eveniment care ar urma sa aiba loc peste jumatate de an.

"Romanii sustin puternic extinderea retelei de gaze naturale cu fonduri publice si considera important si foarte important, intr-o proportie de peste 90%, ca resursele de gaz de la Marea Neagra sa fie folosite pentru extinderea alimentarii cu gaz populatiei, in paralel cu reducerea importurilor. In acest sens, participantii la sondaj sustin in majoritati foarte mari incurajarea de catre stat a unor mari investitii private in sectorul energetic si deblocarea exploatarilor de gaze de la Marea Neagra. In ceea ce priveste dimensiunea ecologica, peste trei patrimi considera ca schimbarile climatice sunt un fenomen real, vizibil pe toata planeta si doresc reducerea poluarii produse de arderea combustibililor, majoritatea avand o parere buna despre Acordul Verde propus de Comisia Europeana", a precizat Remus Stefureac, director INSCOP Research.

Din sectiunea sondajului dedicata relatiilor internationale, reiese ca dupa criza sanitara si economica provocate de epidemia de coronavirus, peste trei patrimi dintre romani cred ca Uniunea Europeana ar trebui sa se intareasca, deoarece doar impreuna statele pot combate mai bine crizele. Pe de alta parte, creste puternic ponderea populatiei care crede ca Romania este pregatita de mult timp sa faca parte din Spatiul Schengen.

"Romanii continua sa aiba un nivel ridicat de incredere in SUA, apreciind ca alianta cu Statele Unite ale Americii este cea mai buna garantie de securitate pentru Romania. Majoritatea considera ca liderii politici ai Ungariei manifesta o atitudine ostila fata de Romania, reflectand, din pacate, o serie de decizii si pozitionari ale conducerii politice a Ungariei din ultimii ani, mai degraba conflictuale in raport cu Romania. De asemenea, se observa o crestere importanta a sentimentului mandriei de a fi roman, pe acest fond crescand si sprijinul pentru unirea cu Republica Moldova. Datele sociologice scot in evidenta echilibrul reciproc al perceptiei romanilor cu privire la obligativitatea cunoasterii limbii romane pentru orice cetatean roman si obligatia ca Romania sa protejeze drepturile minoritatilor de pe teritoriul sau, ambele asertiuni fiind sprijinite in proportii de aproximativ 90%. Acest lucru reliefeaza un univers de reprezentari moderate ale imensei majoritati a populatiei Romaniei care sustine atat protejarea minoritatilor, cat si nevoia pragmatica de cunoastere a limbii oficiale vorbite de peste 90% dintre locuitorii tarii", a mai spus Remus Stefureac.

 

 

Conform sondajului de opinie, 61,7% dintre romani cred ca tara se indreapta intr-o directie gresita (in scadere fata de 74,9% in septembrie 2019), in timp ce 27% sunt de parere ca lucrurile merg intr-o directie buna (in crestere fata de 17,4% in septembrie 2019). 11,2% nu stiu sau nu raspund.

Tinerii sub 30 de ani, cei cu educatie superioara, gulerele albe, cei cu venit peste 3.000 de lei, locuitorii din urbanul mare sunt in medie mai optimisti decat celelalte categorii in ceea ce priveste directia tarii.

Intrebati daca schimbarile climatice (incalzirea globala) sunt un fenomen real, vizibil deja pe toata planeta, sau unul fals, inventat in scopul promovarii comerciale a unor tehnologii, 76,8% dintre romani considera schimbarile climatice reale, producand efecte vizibile (in scadere fata de 83,6% in septembrie 2019). 17% cred contrariul (in crestere cu 6 procente fata de septembrie 2019), iar 6,2% nu stiu sau nu raspund.

La momentul efectuarii sondajului, mai putin de jumatate dintre romani (48,8%) declarau ca au auzit de faptul ca piata de gaze naturale va fi liberalizata incepand cu 1 iulie 2020, in timp ce 50,2% ca nu au auzit, iar 1% nu au raspuns. Respondentii cu varsta de peste 45 de ani, cei cu educatie mai ridicata, locuitorii din Bucuresti si urbanul mare, din regiunile Nord-Vest si Bucuresti-Ilfov declarau ca au auzit de liberalizarea pietei de gaze naturale intr-o proportie mai mare decat celelalte categorii.

Doar 21,5% dintre romani considera ca au informatii suficiente cu privire la ce inseamna si care sunt efectele liberalizarii pietei de gaze, in timp ce 77,6% apreciaza ca nu au informatii suficiente. 0,9% nu stiu sau nu raspund. Cei care se considera mai informati cu privire la liberalizarea pietei de gaze naturale sunt cu precadere barbati, persoane cu varsta peste 45 de ani, cu educatie medie sau superioara, cu venit peste 3.000 de lei, locuitorii din Bucuresti si mediul urban.

38% dintre romani iau in considerare posibilitatea de a-si schimba actualul furnizor de gaze naturale daca vor primi o oferta mai buna din partea altui furnizor, in timp ce 27,9% resping aceasta posibilitate. 30,8% declara ca nu sunt conectati la retea. Nu stiu sau nu raspund 3,3%. Cei care iau in considerare posibilitatea de a-si schimba actualul furnizor de gaze naturale (daca vor primi o oferta mai buna din partea altui furnizor) sunt precadere barbati, persoane cu varsta sub 45 de ani, cu un nivel de educatie mai ridicat, cu un venit peste 2.000 de ron, locuitori in mediul urban.

39,7% dintre respondenti declara ca au auzit de faptul ca piata de energie electrica va fi liberalizata incepand cu 1 ianuarie 2021, 59,5% ca nu au auzit. Procentul non-raspunsurilor este de 0,8%. Cei peste 45 de ani, cei cu educatie mai ridicata, locuitorii din Bucuresti si mediul urban, din regiunile Vest, Nord-Vest, Centru si Bucuresti-Ilfov declarau ca au auzit de liberalizarea pietei de energie electrica intr-o proportie mai mare decat celelalte categorii.

22,5% dint totalul participantilor la sondaj considera ca au informatii suficiente cu privire la ce inseamna si care sunt efectele liberalizarii pietei de energie electrica, in timp ce 76,8% apreciaza ca nu au informatii suficiente. 0,7% nu stiu sau nu raspund. Cei care se considera mai informati cu privire la liberalizarea pietei de energie electrica sunt cu precadere barbati, persoane cu varsta peste 45 de ani, cu educatie medie, cu venit peste 3.000 de lei, rezidenti in mediul urban.

52,6% dintre cei chestionati iau in considerare posibilitatea de a-si schimba actualul furnizor de energie electrica daca vor primi o oferta mai buna din partea altui furnizor. 47% resping aceasta posibilitate, iar 0,4% declara ca nu sunt conectati la retea. Cei care iau in considerare posibilitatea de a a-si schimba actualul furnizor de energie electrica (daca vor primi o oferta mai buna din partea altui furnizor) sunt precadere persoane sub 60 de ani, cu un nivel de educatie mai ridicat, gulere gri sau gulere albe, persoane care locuiesc in mediul urban.

 

91,8% dintre romani sunt de acord ca statul sa sustina financiar extinderea retelei de gaze naturale pentru ca mai multe locuinte sa aiba acces la aceasta resursa naturala. 6% se opun, iar 2,2% nu stiu sau nu raspund.

 

S-a masurat vulnerabilitatea consumatorilor in functie de doua criterii: dificultatea in achitarea facturilor la energie, respectiv lipsa de informatii si cunostinte cu privire la modul in care functioneaza piata de energie.

21,5% dintre romani apreciaza ca ei insisi sunt consumatori vulnerabili de energie deoarece au dificultati in achitarea facturilor la energie electrica/ termica/ gaze. 78,4% raspund negativ, iar 0,1% nu stiu sau nu raspund. Cei care apreciaza ca ei insisi sunt consumatori vulnerabili de energie deoarece au dificultati in achitarea facturilor la energie sunt cu precadere: persoane cu educatie scazuta, cu un venit redus, inactivi potential activi, locuitori din urbanul mic sau mediul rural.

61,1% dintre participantii la sondaj apreciaza ca ei insisi sunt consumatori vulnerabili de energie deoarece nu au informatii si cunostinte suficiente despre modul in care functioneaza piata de energie electrica/ termica/ gaze, in timp ce 37,6% raspund negativ. Procentul non-raspunsurilor este de 1,3%. Cei care apreciaza ca ei insisi sunt consumatori vulnerabili de energie deoarece nu au informatii suficiente despre modul in care functioneaza piata de energie sunt precadere persoane sub 44 de ani, cu venit redus, locuitori din Bucuresti sau urbanul mare.

62,3% dintre respondenti considera ca statul ar trebui sa subventioneze cu sume adecvate doar consumatorii vulnerabili care au venituri mici (in usoara crestere fata de 58% in septembrie 2019). 34% (un procent similar celui din septembrie 2019) sunt de parere ca statul ar trebui sa subventioneze cu sume mici toti consumatorii, indiferent de veniturile pe care le castiga. 3,7% este procentul non-raspunsurilor.

 

Peste trei sferturi dintre romani (78,9%) sunt de acord cu exploatarea rezervelor de gaz natural din tarmul romanesc al Marii Negre (in usoara crestere fata de 75,6% in septembrie 2019), 16,7% isi exprima dezacordul si 4,4% nu stiu sau nu raspund. Analiza socio-demografica arata ca exista un acord mai ridicat fata de exploatarea gazelor din Marea Neagra in randul urmatoarelor categorii de populatie: barbati, cei cu varsta cuprinsa intre 30-44 de ani si cei peste 60 de ani, cei cu un nivel de educatie mai ridicat, cei inactivi pasivi, locuitorii din mediul urban.

Deblocarea proiectelor de exploatare a gazelor de la Marea Neagra pentru a ajuta la relansarea economiei romanesti afectate de epidemia de coronavirus este apreciata de 88,4% dintre respondenti ca fiind foarte importanta (57,3%) si importanta (31,1%). Doar 6,5% dintre cei chestionati considera deblocarea proiectelor offshore neimportanta, iar 2,4% deloc importanta. Nu stiu sau nu raspund 2,6%. Potrivit analizei socio-demografice, deblocarea proiectelor de exploatare a gazelor de la Marea Neagra este apreciata ca fiind foarte importanta cu precadere de catre cei peste 60 de ani, cei cu educatie medie, cei inactivi pasivi, locuitorii din mediul urban si cei din regiunile Sud Muntenia, Sud Vest Oltenia, Nord Vest.

La intrebarea "Statul roman detine zacamintele de gaz de mare adancime in largul Marii Negre, dar nu are resurse financiare suficiente si nici tehnologia pentru a exploata singur aceste resurse. In lumina acestor informatii, va rog sa indicati cu care dintre urmatoarele afirmatii sunteti mai degraba de acord?", aproape jumatate dintre cei chestionati (48,7%) au ales asertiunea "Pentru a incuraja companiile private sa investeasca in exploatarea gazelor de la Marea Neagra, statul roman ar trebui sa adopte un nivel al taxelor similar cu media europeana". Pe de alta parte, aproape o treime dintre respondenti (32,6%) au ales asertiunea "Statul roman ar trebui sa pastreze actualul nivel al taxelor, chiar daca in acest fel companiile private nu vor mai investi in exploatarea gazelor de la Marea Neagra". Procentul non-raspunsurilor este 18,8%. Analiza socio-demografica arata ca tinerii, cei cu educatie mai ridicata, gulerele albe sau gri, cei din urbanul mare, cei care lucreaza la privat si au un venit peste 2.000 de lei cred intr-o masura mai mare decat celelalte categorii ca statul roman ar trebui sa adopte un nivel al taxelor similar cu media europeana.

Intrebati cine cred ca va avea de castigat daca gazele descoperite in Marea Neagra nu vor fi exploatate in urmatorii ani, 35,5% dintre respondenti mentioneaza Rusia (in scadere fata de 50,1% in septembrie 2019), 19% Romania (nivel similar cu septembrie 2019), 10,7% Europa (nivel similar cu septembrie 2019), 7,8% SUA (in usoara crestere fata de 5,4% in septembrie 2029). Putin peste un sfert (26,9%) nu stiu sau nu raspund. Analiza socio-demografica releva ca cei care cred ca Rusia va avea de castigat daca resursele offshore nu vor fi exploatate sunt mai degraba: persoane cu varsta peste 30 de ani, cu un nivel de educatie ridicat, gulere albe sau inactivi pasivi, cu venit peste 2.000 RON, locuitorii din urbanul mare, respectiv regiunea Sud-Est si Vest. La polul opus, printre cei care cred intr-o masura mai mare decat celelalte categorii ca Romania ar avea de castigat in cazul in care resursele din Marea Neagra nu ar fi exploatate se remarca tinerii, cei cu educatie scazuta, inactivi potentiali activi, cu venit redus.

91,7% dintre respondenti (in crestere usoara fata de 86,4% in septembrie 2019) apreciaza ca este important (26,5%) si foarte important (65,2%) ca tara noastra sa utilizeze gazul natural de la Marea Neagra pentru extinderea alimentarii cu gaz a populatiei.

 

77,6% dintre romani (in scadere fata de 85,8% in septembrie 2019) sunt de parere ca este important (26,7%) si foarte important (50,9%) ca tara noastra sa nu mai importe gaz natural din Rusia.

61,3% considera ca este necesar ca Romania sa reduca rapid importurile de gaz din Rusia, in timp ce 26,6% isi exprima dezacordul, iar 12,2% nu stiu sau raspund. Ponderea mai mica a celor care sustin reducerea rapida a importurilor de gaz, comparativ cu cea a romanilor care considera important si foarte important ca tara noastra sa nu mai importe gaz din Rusia este fireasca in conditiile in care o diminuare pe termen scurt a importurilor, fara acoperirea deficitului din productia interna, ar afecta inevitabil aprovizionarea.

Putin peste jumatate dintre respondenti (52,2%) sunt de acord cu afirmatia "Rusia foloseste livrarile de gaz catre UE ca sa isi impuna vointa in politica externa", in timp ce 26,6% isi exprima dezacordul. Procentul non-raspunsurilor este 17,8.

 

95,9% dintre participantii la sondaj isi exprima acordul cu afirmatia "La conducerea companiilor din energie cu actionar majoritar de stat ar trebui numiti doar specialisti din domeniu", in timp ce 2,9% isi exprima dezacordul. 1,1% nu stiu sau nu raspund.

 

70% dintre cei intervievati (in crestere fata de 55,8% in septembrie 2019) considera ca este foarte important ca Romania sa reduca poluarea generata de arderea combustibililor (carbune, carburanti, lemne). 22,8% vad acest obiectiv ca fiind important, 3,4% putin important, 2,3% foarte putin important. Nu stiu sau nu raspund la aceasta intrebare 1,5% dintre respondenti.

70,3% dintre romani sunt de parere ca este foarte importanta dezvoltarea sectorului energiei regenerabile (panouri solare, energie eoliana/mori de vant) (in crestere fata de 60,9% in septembrie 2019). 22,8% considera acest obiectiv ca fiind important, 3,1% putin important, 1,5% foarte putin important. Procentul non-raspunsurilor este de 2,3.

 

Cat priveste Green Deal, 71,8% dintre cei intervievati au o parere buna despre Acordul European, in general, 17,9% o parere nici buna, nici proasta, 2,5% o parere proasta. 6% declara ca nu au auzit de acest acord, iar 1,9% nu stiu sau nu raspund.

Aducandu-li-se la cunostinta faptul ca unul dintre obiectivele "Acordului Verde" este renuntarea la productia de energie pe baza de carbune, o parte importanta a respondentilor isi reevalueaza opinia. Astfel, 42,1% dintre cei chestionati declara au o parere buna despre acordul in discutie, 33,2% o parere nici buna, nici proasta, 11,2% o parere proasta. 6,8% declara ca nu au auzit, iar 6,7% nu stiu sau nu raspund. Aparenta disonanta este determinata de faptul ca, pe termen scurt si confruntata cu implicatiile concrete ale unor acorduri internationale, populatia tinde sa fie ceva mai prudenta. Din acest motiv, o crestere a nivelului de informatii cu privire la consecintele Acordului Verde este absolut necesara pentru o dezbatere consistenta, in cunostinta de cauza.

Cei care au o parere buna despre Acordul European, in general, sunt cu precadere barbati, persoane peste 45 de ani, cu educatie peste medie, rezidenti din mediul urban, cu venit peste 1.200 de lei.

 

Dupa criza sanitara si criza economica provocate de epidemia de coronavirus, 78,1% dintre participantii la sondaj sunt de parere ca Uniunea Europeana ar trebui sa se intareasca pentru ca doar daca lucreaza impreuna statele pot combate mai bine crizele. 14,9% considera ca Uniunea Europeana ar trebuie sa aiba o putere mai mica pentru ca doar statele singure pot combate mai bine crizele. 7% din totalul respondentilor nu stiu sau nu raspund.

39,5% dintre romani considera ca Uniunea a reactionat "la inceput mai slab, dar apoi, pe parcursul crizei, mai bine", 30,5% "la fel de slab si la inceputul si pe parcursul crizei", 24% "la fel de bine si la inceputul si pe parcursul crizei". 6% reprezinta ponderea non-raspunsurilor.

68% dintre cei intervievati sunt de parere ca Romania este pregatita de mult sa faca parte din spatiul Schengen (in crestere fata de 46,8% in septembrie 2019), in timp ce 22,7% isi exprima dezacordul. 9,3% nu stiu sau nu raspund.

Cei care cred ca Romania este pregatita de mult sa faca parte din spatiul Schengen sunt cu precadere: barbati, persoane peste 44 de ani, inactivi pasivi sau gulere albastre, rezidenti in mediul urban, locuitori din regiunile Sud Vest Oltenia si Vest.

In opinia a 57,3% dintre respondenti, aderarea la Uniunea Europeana a adus pentru Romania mai degraba avantaje (in scadere fata de 63,8% in septembrie 2019), in timp ce 33,3% sunt de parere ca a adus mai degraba dezavantaje (in crestere fata de 27,7% fata de septembrie 2019). 9,4% reprezinta non-raspunsurile.

Aderarea la Uniunea Europeana este vazuta ca o sursa de avantaje pentru Romania mai ales de catre: cei sub 30 de ani sau peste 60 de ani, persoanele cu un nivel de educatie mai ridicat si venit peste 3000 de ron, gulerele albe, angajatii la privat, rezidentii din urbanul mare.

Cei care cred ca aderarea la Uniunea Europeana a adus pentru Romania mai degraba dezavantaje sunt cu precadere: persoane cu varsta intre 30 si 59 de ani, cu un nivel de educatie mai scazut, cu venit sub 3.000 de lei, gulere gri, angajati la stat, rezidenti in urbanul mic sau rural.

 

64,6% dintre romani (un procent similar celui din septembrie 2019) sunt de parere ca alianta cu Statele Unite ale Americii este cea mai buna garantie de securitate pentru Romania, in timp ce 25,7% isi exprima dezacordul, iar 11,6% nu stiu sau nu raspund.

 

SUA este tara in care romanii au cea mai mare incredere, cu 48,9% incredere multa si foarte multa, urmata de Germania cu 44,5%. 14,5% dintre respondenti declara ca au incredere in Ungaria si doar 8,8% in Rusia.

 

69,6% dintre romani considera ca relatia cu Statele Unite ale Americii si cea cu Uniunea Europeana sunt la fel de importante pentru Romania. 24% sunt de parere ca relatia cu Uniunea Europeana este cea mai importanta relatie de colaborare pe plan extern pentru Romania, iar 2% indica relatia cu SUA. Procentul non-raspunsurilor este de 4,4%.

 

In opinia a 61,1% dintre respondenti, in ultimii ani, atitudinea liderilor politici ai Ungariei fata de Romania a fost una mai degraba ostila, in timp ce doar 24% apreciaza atitudinea acestora ca fiind mai degraba prietenoasa. 14,9% nu stiu sau nu raspund.

 

 

73,7% dintre cei intervievati sustin Unirea Romaniei cu Republica Moldova (in crestere fata de 68% in septembrie 2019), in timp ce 22,7% se opun acestei idei. 3,7% nu stiu sau nu raspund. Persoanele peste 45 de ani, cu un nivel de educatie mediu, inactivi pasivi sustin Unirea Romaniei cu Republica Moldova intr-o masura mai mare decat celelalte categorii.

 

91,8% dintre participantii la sondaj declara ca se simt mandri ca sunt romani (in crestere fata de 80,9% in septembrie 2019), in timp ce 7% afirma contrariul. 1,2% nu stiu sau nu raspund.

 

In opinia a 92,3% dintre respondenti, cunoasterea limbii romane trebuie sa fie o obligatie pentru orice cetatean roman (in crestere fata de 88,1% in septembrie 2019). 7,5% afirma contrariul, iar 0,2% nu stiu sau nu raspund.

 

88,8% dintre respondenti sunt de parere ca Romania trebuie sa protejeze drepturile minoritatilor nationale de pe teritoriul sau (in crestere fata de 79,7% in septembrie 2019), 9,5% au o opinie contrara. Nu stiu sau nu raspund 1,7

 

***

Sondajul de opinie la nivel national a fost realizat de Inscop Research la comanda Laboratorului de Analiza a Razboiului Informational si Comunicare Strategica (LARICS) din cadrul Institutului de Stiinte Politice si Relatii internationale ”Ion I. C. Bratianu” al Academiei Romane (ISPRI). Datele au fost culese in perioada 25 mai - 5 iunie 2020 pe un esantion de 1.050 de subiecti, reprezentativ pentru populatia Romaniei, neinstitutionalizata, cu varsta de 18 ani si peste 18 ani. Eroarea maxima admisa a datelor este de ±3%, la un grad de incredere de 95%. Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice). Analiza datelor a fost realizata de INSCOP Research in colaborare cu think-tank-ul Strategic Thinking Group.

Varianta integrala a studiului este disponibila aici!