Potrivit informatiilor publicate recent de specialistii Institutului National de Statistica (INS), reflectand datele provizorii, in primul semestru al anului in curs, pe plan national au fost definitivate 16.066 de locuinte, cu 1.740 de unitati mai putine decat in perioada similara din 2011 (-9,77%). Totodata, in trimestrul al doilea din 2012 s-au dat in folosinta 9.204 de resedinte, in scadere cu 977 de locuinte comparativ cu aprilie-iunie 2012 (-9,6%). Daca se are in vedere si regresul de 10% din ianuarie-martie, poate fi constatat cu usurinta faptul ca impactul factorului sezonier, indus de fenomenele meteorologice intense din luna februarie, nu a fost contrabalansat ulterior, mai ales ca perioada favorabila derularii lucrarilor de constructii in mediul rezidential nu a fost fructificata optim de operatorii bransei, in timp ce investitorii au continuat sa fie reticenti, pe fondul situatiei macroeconomice negativi, induse de criza politico-sociala, de scaderea continua a investitiilor straine, de lipsa creditarii in sectorul privat si de alte aspecte similare. Toate acestea au dus fara nicio indoiala la o noua depreciere fara precedent a pietei constructiilor de locuinte, care se afla, probabil, la cote minime din punct de vedere istoric. "In ceea ce priveste mediul de rezidenta, analiza constructiei de locuinte noi din semestrul intai pune in evidenta mentinerea aceluiasi trend ca in intervalul similar din 2011, concretizat printr-o stabilizare a ponderii imobilelor locative in mediul rural (pana la un nivel de 54,5% pentru ambele perioade de raportare). In schimb, repartitia pe fonduri de finantare a locuintelor terminate releva faptul ca, spre deosebire de semestrul intai din 2011, perioada de referinta a adus un regres minor al numarului locuintelor realizate din fonduri publice (-126 de unitati), respectiv o scadere ceva mai importanta a celor finantate din fonduri private (-1.614 de unitati). Din cele 16.066 de locuinte, cele mai multe au fost construite in zona de nord-est a tarii (3.005 unitati), urmand regiunile de dezvoltare Sud-Muntenia (cu 2.536 de locuinte) si Nord-Vest (2.467 de unitati). Alte zone in care numarul de imobile rezidentiale finalizate a fost relativ optim sunt constituite de Sud-Est (1.928), Bucuresti-Ilfov (1.925) si Centru (1.524), cele mai putine locuinte fiind construite in vestul tarii (1.477 de unitati) si in Sud-Vest Oltenia (1.204). Comparativ cu intervalul similar al anului anterior, distributia in profil regional, stabilita pe plan national, subliniaza o tendinta de scadere a numarului locuintelor terminate pe total cu 1.740 de unitati, cele mai semnificative deprecieri avand loc in urmatoarele regiuni de dezvoltare, astfel: Nord-Est (-510 unitati), Centru (-485 de locuinte), Nord-Vest (-365 de unitati), Bucuresti-Ilfov (-306 locuinte), Sud-Est (-147 de unitati) si Sud-Muntenia (-8 locuinte). Singurele regiuni de dezvoltare mai dinamice, in care s-au inregistrat cresteri, au fost constituite de Sud-Vest Oltenia (+61 de locuinte) si Vest (+20 de unitati). Pe medii de rezidenta, in trimestrul al doilea din 2012, cele mai multe locuinte au fost construite in mediul rural, respectiv 53,8%, fata de 46,2% in mediul urban. Repartitia pe fonduri de finantare a locuintelor terminate releva faptul ca, fata de trimestrul al doilea din 2011, in perioada similara si actuala de raportare a scazut numarul locuintelor realizate din fonduri private, cu 841 de unitati, iar la cele construite din fonduri publice s-a remarcat o scadere cu 136 de locuinte. Distributia in profil regional subliniaza o scadere a numarului locuintelor terminate pe total cu 977 locuinte, diminuare reflectata in majoritatea regiunilor de dezvoltare, astfel: Centru (-448 de locuinte), Nord-Est (-324 de unitati), Nord-Vest (-311 locuinte), Bucuresti-Ilfov (-41 de unitati) si Sud-Muntenia (-21 de locuinte). In schimb, numarul locuintelor definitivate a crescut in urmatoarele regiuni de dezvoltare: Sud-Vest Oltenia (+121 de locuinte), Vest (+28 de unitati) si Sud-Est (+19 locuinte)", se arata intr-un comunicat al INS. Cu toate ca in perioada de raportare, constituita de ianuarie – iunie 2012, s-a observat o usoara modificare in ceea ce priveste modul de finantare a imobilelor rezidentiale, pe fondul unei scaderi a numarului de locuinte dezvoltate din fonduri bugetare, se poate observa si ca, de fapt, acestea si-au diminuat ponderea, de la 3,7% in lunile ianuarie –iunie 2011 la 3,3%. Practic, la fel ca si anul trecut, efortul investitional al dezvoltatorilor privati (institutionali sau persoane fizice) ramane si in continuare preponderent, intrucat cota respectiva a progresat de la 96,3% in primul semestru din 2011 la 96,7% in aceeasi perioada a anului curent.
***
In acceptiunea INS, locuinta (apartamentul) reprezinta constructia, formata din una sau mai multe camere de locuit, situata la acelasi nivel al cladirii sau la niveluri diferite, prevazuta in general cu dependinte (bucatarie, baie, etc.) sau alte spatii de deservire, independenta din punct de vedere functional, avand intrare separata din casa scarii, curte sau strada si care a fost construita, transformata sau amenajata in scopul de a fi folosita, in principiu, de o singura gospodarie. Sunt considerate locuinte terminate acelea care nu au existat anterior si ale caror elemente, inclusiv fundatia s-au construit pentru prima data, la care s-au finalizat toate lucrarile prevazute in documentatia tehnica si care au fost receptionate de beneficiari. Cercetarea statistica este considerata exhaustiva, deoarece nomenclatorul care sta la baza raportarii este format din toti operatorii economici, inclusiv unitatile specializate in contractarea, construirea si vanzarea locuintelor catre populatie, unitatile administratiei publice care au finantat constructiile de locuinte din surse proprii sau atrase, organizatiile obstesti, precum si consiliile locale (municipale, orasenesti, comunale) care urmaresc si locuintele terminate executate de populatie in regie proprie. Totodata, potrivit INS, locuintele terminate din fonduri publice le cuprind pe cele finantate de la bugetul de stat si din bugetele locale, iar cele definitivate din fonduri private includ unitatile finantate din surse proprii ale operatorilor economici, precum si pe cele terminate din resursele financiare ale populatiei. Informatii suplimentare, la www.insse.ro
