Economia Romaniei a crescut usor, cu 0,1%, in primul trimestru din acest an, comparativ cu precedentele trei luni, in timp ce fata de perioada similara a anului trecut avansul PIB a fost de 2,3% pe seria bruta si cu 2,8% pe seria ajustata sezonier, potrivit datelor Institutului National de Statistica publicate marti."Ca urmare a revizuirii seriei brute prin includerea estimarii Produsului intern brut pentru trimestrul I 2023, seria ajustata sezonier a fost recalculata, indicii de volum fiind revizuiti fata de a doua varianta provizorie a Produsului intern brut pentru trimestrul IV 2022, publicata in comunicatul de presa nr. 84 din 7 aprilie 2023. Astfel : rezultatele trimestrului I 2022, comparativ cu trimestrul IV 2021, au fost revizuite de la 101,3% la 101,6% ; rezultatele trimestrului II 2022, comparativ cu trimestrul I 2022, au fost revizuite de la 101,2% la 100,7% ; rezultatele trimestrului III 2022, comparativ cu trimestrul II 2022, au fost revizuite de la 101,2% la 101,0%; rezultatele trimestrului IV 2022, comparativ cu trimestrul III 2022, au avut aceeasi valoare, respectiv 101,0%", se precizeaza in comunicatul INS.
Comisia Europeana a imbunatatit luni estimarile privind cresterea PIB-ului Romaniei in acest an si anul viitor iar potrivit noilor prognoze economia ar urma sa inregistreze o crestere de 3,2% in 2023 si de 3,5% in 2024. In previziunile de iarna, Comisia Europeana estima un avans al PIB-ului Romaniei de 2,5% in 2023 si de 3% in 2024.
Pe de alta parte, in aprilie, Fondul Monetar International (FMI) a revizuit semnificativ estimarile privind cresterea economiei romanesti in acest an, de la 3,1% cat prognoza in toamna pana la 2,4%, arata cel mai nou raport "World Economic Outlook".
La Bucuresti, saptamana trecuta, Comisia Nationala de Strategie si Prognoza a publicat scenariul de primavara, care mentine neschimbate estimarile din versiunile de toamna 2022 si iarna 2023 asupra evolutiei produsului intern brut, operand ajustari descendente in ceea ce priveste inflatia pentru anul curent si la nivelul anului urmator. Potrivit CNSP, avansul economic prevazut pentru anul 2023, de 2,8%, este considerat a fi unul prudent, pe fondul unei inflatii inca ridicate, dar cu premise favorabile determinate de un comportament bun al serviciilor, ceea ce ar putea conduce ulterior la imbunatatirea estimarilor.
Deteriorare a climatului macroeconomic in Europa Centrala si de Est
Eurostat a publicat primele estimari cu privire la evolutia PIB-ului in tarile membre ale Uniunii Europene in trimestrul I din 2023. Datele exprima deteriorarea climatului macroeconomic din Europa Centrala si de Est la inceputul anului curent, pe fondul nivelului ridicat al presiunilor inflationiste (cu impact nefavorabil pentru venitul real disponibil al populatiei) si gradului inalt de incertitudine (cu implicatii pentru fluxurile investitionale), potrivit unei analize a Bancii Transilvania (BT).
Se evidentiaza insa performanta economiei Romaniei, PIB-ul urcand cu 2,3% an/an, printre cele mai bune dinamici din tarile Uniunii Europene in perioada ianuarie – martie 2023, aspect evidentiat in primul grafic din partea dreapta. Astfel, conform Eurostat in Polonia (prima economie din Europa Centrala si de Est, cu o dimensiune de 0,7 trilioane EUR in 2022) PIB-ul a crescut cu un ritm trimestrial de 3,9% in T1, in redinamizare dupa ajustarea cu 2,3% trimestru/trimestru din T4 2022.
Din perspectiva an/an economia Poloniei a scazut cu un ritm de 0,2% in T1, cea mai slaba evolutie din T4 2020. Economia Romaniei (a doua din regiune, cu un PIB nominal de 0,29 trilioane EUR in 2022) a urcat cu un ritm trimestrial in decelerare la 0,1% in T1 2023. Dinamica anuala s-a temperat de la 4,5% in T4 2022 la 2,3% in T1 2023, cel mai redus ritm din T1 2021.
La nivelul Cehiei (a treia economie din regiune, cu o dimensiune nominala de 0,28 trilioane EUR in 2022) PIB-ul a consemnat un avans trimestrial de 0,1% in T1 (dupa scaderea din T3 si T4 2022). Cu toate acestea, din perspectiva an/an PIB-ul Cehiei a scazut cu 0,2% in T1, cea mai slaba evolutie din T1 2021.
Nu in ultimul rand, in Ungaria (a patra tara din Europa Centrala si de Est, cu un PIB nominal de peste 170 miliarde EUR in 2022) economia a scazut pentru al treilea trimestru la rand in T1, cu o rata trimestriala de 0,2%. Dinamica anuala a PIB-ului Ungariei s-a situat la -0,9% in T1, cea mai slaba evolutie din T1 2021.
Estimarile econometrice elaborate exprima evolutia economiilor din regiune cu un ritm inferior celui potential in T1 2023, pentru prima oara in Romania (dupa patru trimestre), pentru al doilea trimestru la rand in Cehia si Ungaria si pentru al treilea trimestru consecutiv in Polonia.
Conform celor mai recente prognoze macroeconomice agregate de Bloomberg si citate de analistii BT, economia Poloniei ar putea creste cu ritmuri anuale de 0,7% in 2023, 2,7% in 2024, respectiv 3,5% in 2025. Scenariul are la baza perspectivele de continuare a ciclului investitional postpandemie – investitiile productive ar putea urca cu rate anuale de 1,1% in 2023, 3,5% in 2024, respectiv 5,6% in 2025, cu impact de antrenare in economie.
Pentru economia Cehiei previziunile Bloomberg exprima stagnare an/an in 2023 si crestere cu rate anuale de 2,5% in 2024 si 3,0% in 2025. In scenariul Bloomberg PIB-ul Ungariei ar putea creste cu ritmuri anuale in accelerare de la 0,3% in 2023 la 2,9% in 2024, respectiv 3,5% in 2025.
In ceea ce priveste economia Romaniei previziunile curente BT exprima crestere cu dinamici anuale de 2,9% in 2023, 3,7% in 2024, respectiv 4% in 2025. Conform acestui scenariu ciclul investitional post-pandemie va continua in trimestrele urmatoare, sustinut si de implementarea programelor europene.
Astfel, investitiile productive ar putea creste cu dinamici anuale de 5,5% in 2023, 5,8% in 2024 si 7,2% in 2025, cu impact de antrenare in economie.
