Managerii celor 8.216 companii participante la cel mai recent sondaj stratificat simplu aleator initiat de Institutul National de Statistica - INS (in care variabilele de stratificare sunt date de activitatea principala si marimea intreprinderii) si-au modificat din nou anumite estimari comunicate anterior, in functie de contextul actual, preconizand astfel pe termen scurt - pana in luna decembrie 2017 - o crestere moderata a preturilor in doua dintre domeniile economice analizate. Acest aspect va influenta cu siguranta, intr-o anumita masura, evolutia cererii (cu precadere in urmatoarele trei luni), indicator de care depinde activitatea companiilor din tara noastra, dupa cum se arata in cadrul actualului studiu de conjunctura al institutiei, dat publicitatii la 27 octombrie 2017. In consecinta, pentru piata de constructii se prognozeaza o sporire a preturilor si o scadere a numarului de salariati, iar in ceea ce priveste volumul productiei, se estimeaza tot un regres al acestui indicator, pe baza unui sold conjunctural negativ. In acelasi timp, din punct de vedere al situatiei economice generale, de ansamblu (indicator luat in considerare ca perspectiva pe termen scurt de INS), managerii din constructii sunt rezervati si, spre deosebire de cercetarea precedenta, previzioneaza un trend descendent. Insa, trebuie subliniat ca, potrivit statisticienilor, „soldul conjunctural indica perceptia managerilor intreprinderilor asupra dinamicii unui fenomen, care nu trebuie confundata cu ritmul cresterii sau scaderii valorii unui indicator statistic”.Crestere moderata a activitatii, manifestata in trei ramuri economice
Totodata, exista noi modificari conjuncturale, partial in sens negativ pentru ramurile economice analizate, fata de cercetarea din ultima parte a lunii septembrie 2017 (cand s-au evidentiat estimarile pentru intervalul septembrie-noiembrie a.c.), mai ales ca, dupa cum se afirma anterior, scenariul de crestere moderata a preturilor s-ar putea concretiza in cel putin doua sectoare ale economiei nationale, respectiv in domeniul industriei prelucratoare si in sectorul tertiar (al serviciilor), intrucat in constructii si in comertul cu amanuntul se previzioneaza o majorare fara echivoc a acestui indicator. „Pentru perioada octombrie-decembrie 2017, se contureaza o tendinta de crestere moderata a activitatii in trei sectoare economice (respectiv, in industria prelucratoare - din punct de vedere al volumului productiei, cu exceptia activitatii de fabricare a produselor si preparatelor farmaceutice, unde majorarea va fi accentuata si pentru activitatea de fabricare a bauturilor, cu o tendinta de scadere, in comertul cu amanuntul - pentru activitatile economice, deoarece volumul comenzilor adresate furnizorilor de marfuri de catre unitatile comerciale va inregistra o sporire ponderata si in servicii - pentru indicele referitor la cererea specifica - si anume cifra de afaceri). De la acest trend sunt exceptate constructiile - pentru care se analizeaza volumul productiei -, fiind prevazuta o scadere a indicatorului respectiv, fata de cele trei luni anterioare, conform indicatorului de sold conjunctural. De asemenea, numarul de salariati se va majora intr-un ritm moderat in comert si servicii (tendinta ce nu este urmata de industria prelucratoare si constructii, unde se va remarca, in primul caz, o relativa stabilitate, iar in al doilea caz va avea loc o scadere), in acelasi timp cu sporirea ponderata a preturilor la produsele industriale si la vanzarea sau facturarea prestatiilor in servicii, intrucat in ceea ce priveste preturile de vanzare cu amanuntul din comert, precum si la preturile lucrarilor de constructii s-ar putea constata cresteri”, se arata intr-un comunicat al INS.
In contextul actual, comparativ cu studiul anterior, cei 1.240 de manageri din bransa de constructii isi rectifica inca o data anumite previziuni date publicitatii in cercetarea precedenta, indicand, din nou, unele modificari de mai mare sau mai mica amploare ale perceptiei pe care o au in raport cu principalii indicatori analizati.
"Potrivit estimarilor centralizate la data de 27 octombrie 2017, in urmatoarele trei luni, in activitatea de constructii va fi constatata o scadere a volumului productiei (sold conjunctural de -24%, comparativ cu -3% in cercetarea anterioara), pe fondul unei tendinte de regres in ceea ce priveste numarul de salariati (sold conjunctural de -17%, reprezentand o depreciere a indicatorului fata de studiul precedent, cand s-a raportat un nivel de -4%). In acelasi timp, in ceea ce priveste preturile lucrarilor de constructii, s-a constatat o modificare pozitiva de cinci puncte procentuale a opiniilor exprimate de manageri, astfel incat acestea ar putea sa se majoreze comparativ cu situatia anterioarelor trei luni, inscriindu-se, pana in luna decembrie 2017, intr-un trend de crestere fara echivoc (sold conjunctural de +16%, comparativ cu +11%, cat s-a mentionat in cercetarea anterioara)", se mai precizeaza in studiul INS. Astfel, dupa ce, anterior, au avut o parere negativa de cinci ori consecutiv, urmata de modificari pozitive in februarie, martie, aprilie, mai, iunie, iulie si august a.c., rectificate intrucatva in septembrie 2017, respondentii isi exprima, pe fondul accentuarii impactului dat de factorul sezonier (si nu numai), perceptia pesimista cu privire la cel mai important indice de baza, respectiv cel referitor la volumul productiei (adica al lucrarilor sau cel specific fabricarii de materiale).
***
Conform institutului de statistica, rezultatele prezentate au fost obtinute prin intermediul anchetelor de conjunctura, in urma estimarilor facute de managerii intreprinderilor cu privire la tendintele de evolutie ale activitatii economice. Aceste anchete sunt calitative, scopul lor fiind reprezentat de analiza tendintei de evolutie a indicatorilor economici pe termen scurt si mediu, fiind de altfel complementare anchetelor statistice cantitative, de care difera prin metoda si utilizare.
„Specificitatea anchetelor de conjunctura este ca, in loc de cifre exacte, raspunsul obisnuit il constituie o apreciere a respondentului fata de nivelul “peste normal/ normal/ sub normal”, in cazul intrebarilor de nivel, sau de genul: “a crescut/ la fel/ a scazut” sau “va creste/ la fel/ va scadea”, in cazul intrebarilor care indica o evolutie in timp a unui fenomen. Managerii intreprinderilor din esantionul supus cercetarii statistice aleg o singura varianta de raspuns la acest tip de intrebari, raspunsurile respective fiind apoi prelucrate, iar rezultatul final se obtine sub forma unui sold conjunctural procentual, obtinut ca diferenta intre procentajul celor care au ales varianta pozitiva a fenomenului si procentajul celor care au indicat varianta negativa”, sustin expertii institutiei.
Pentru clarificare, INS a convenit (stabilit) urmatoarele praguri de interpretare a soldurilor conjuncturale: pana la ±5% - relativa stabilitate; de la ±6% pana la ±15% - crestere moderata, respectiv scadere moderata; de la ±16% pana la ±40% crestere, respectiv scadere; peste ±40% crestere accentuata, respectiv scadere accentuata. Anchetele s-au efectuat pe baza unor esantioane reprezentative in domeniul industriei prelucratoare (2.253 de agenti economici), constructiilor (1.240), comertului cu amanuntul (2.207) si serviciilor (2.516). Marimea esantioanelor a fost stabilita astfel incat eroarea de estimare maxim admisa sa fie de ±5% la nivelul total al sectorului. In ceea ce priveste esantionul selectat ca fiind semnificativ pentru piata de constructii, trebuie remarcat faptul ca, la inceputul anului in curs, acesta a fost modificat fata de 2016, in sens pozitiv, cel mai probabil ca urmare a numarului mai mare de firme importante ce sunt active in bransa. Astfel, INS a recurs la anumite schimbari comparativ cu precedentele 12 luni, cand au fost chestionati 1.229 de manageri reprezentativi din ramura constructiilor, numarul acestora ramanand neschimbat din 2015. Totusi, trebuie precizat ca, la nivelul lui 2014, esantionul specific ramurii de constructii era format din 1.573 de manageri reprezentativi pentru acest domeniu de activitate. Anchetele de conjunctura sunt realizate in cofinantare, cu contributia Comisiei Europene, prin intermediul DGECFIN (Bruxelles). Informatii suplimentare, la www.insse.ro
