Ministerul Energiei (ME) a republicat la data de 14 martie 2018, in vederea dezbaterii publice, o versiune actualizata a noului proiect de strategie energetica a Romaniei pentru perioada 2019-2030, cu perspective pana in 2050. Comentariile si sugestiile publicului se primesc la sediul Ministerului Energiei in termen de 18 zile calendaristice de la data publicarii anuntului si pe e-mail la adresele: عنوان البريد الإلكتروني هذا محمي من روبوتات السبام. يجب عليك تفعيل الجافاسكربت لرؤيته.; عنوان البريد الإلكتروني هذا محمي من روبوتات السبام. يجب عليك تفعيل الجافاسكربت لرؤيته..Potrivit expertilor ministerului de resort, proiectul a fost elaborat de un grup de lucru din care au facut parte reprezentanti ai Ministerului Energiei, ANRE, ANRM, ai unor companii energetice, respectiv oficiali/ specialisti din partea Comitetului National Roman al Consiliului Mondial al Energiei si ai Academiei Romane.
Prin noua strategie energetica a Romaniei, sunt considerate investitii strategice de interes national finalizarea Grupurilor 3 si 4 de la CNE Cernavoda, realizarea Hidrocentralei cu Acumulare prin Pompare de la Tarnita-Lapustesti, realizarea grupului de 600 MW de la Rovinari, precum si (ca noutate, printre altele) realizarea Complexului Hidrotehnic Turnu-Magurele-Nicopole.
Dupa cum se arata in documentul supus dezbaterii publice, „strategia energetica nationala identifica investitii substantiale ce sunt necesare pentru modernizarea si retehnologizarea sistemului energetic romanesc in urmatorii 15 ani. Analiza scenariilor alternative de dezvoltare estimeaza investitiile totale in sectorul energetic (exclusiv ceea ce tine de consumul energiei) intre 15 miliarde euro si 30 miliarde euro pentru perioada 2019-2030, cu o estimare centrala de aproximativ 20 miliarde euro”.
Pentru finantare, in afara de utilizarea capitalului privat si/sau de stat, alte surse importante sunt cele puse la dispozitie prin programele de investitii europene – fonduri structurale si prin programul pentru investitii strategice (care, dupa cum considera actualii guvernanti, este posibil sa fie prelungit pana in anul 2020 si suplimentat), respectiv prin sumele puse la dispozitie de bancile de investitii si de dezvoltare (BEI, BERD etc). Un rol important il vor avea, in opinia oficialilor ME, inclusiv parteneriatele public-private, respectiv schemele de investitii, precum cele de tip ESCO pentru cresterea eficientei energetice a imobilelor. Statul roman poate defini si mecanisme de sprijin pentru anumite tipuri de investitii, precum cele de garantare a veniturilor. In document se mai arata, de altfel, ca o posibila sursa de finantare a investitiilor in sectorul energetic in deceniile urmatoare o reprezinta veniturile bugetare asociate licitatiilor pentru permisele de emisii de gaze cu efect de sera, aferente sistemului ETS. In functie de evolutia pretului certificatelor de emisii, aceste venituri vor fi mai mari sau mai mici, insa, in orice caz, sumele disponibile pentru investitii sunt substantiale, de ordinul miliardelor de euro in urmatorii 15 ani”. Pentru a descarca noua versiune a proiectului de strategie energetica nationala (SER 2019-2030-2050), cu variantele finale ale raportului de mediu si studiului de evaluare adecvata, click aici!
