FMI estimeaza crestere economica de 3,5% si inflatie de 12,5% in Romania, in 2022

Fondul Monetar International si-a imbunatatit prognoza de crestere economica a Romaniei la aproximativ 3,5% - 4,5% pentru 2022 si 2023, a declarat seful misiunii FMI pentru Romania, Jan Kees Martijn, intr-o conferinta de presa.

"Economia Romaniei si-a revenit bine in urma pandemiei de Covid. Totusi, ca si alte tari europene, se confrunta in prezent cu riscuri de incetinire. PIB-ul a atins nivelul de dinaintea crizei in prima jumatate a anului 2021, apoi s-a redresat rapid in primul trimestru din 2022, dupa valul de Covid din toamna anului trecut. Cu toate acestea, razboiul din Ucraina genereaza noi presiuni si riscuri care se vad deja in cresteri ale preturilor la materiile prime care alimenteaza inflatia ridicata, deficitul de materii primii si in scaderea cererii interne si externe, precum si in cresterea primelor de risc suverane. In ipoteza in care nu va exista o escaladare a razboiului, noi proiectam o crestere economica moderata de aproximativ 3,5 - 4,5% in 2022 si 2023, ceea ce reprezinta de fapt o crestere fata de proiectiile anterioare", a spus Jan Kees Martijn.

El a mentionat ca incertitudinea asociata acestei prognoze este ridicata, existand riscuri legate de escaladarea razboiului, dar si de o sistare a livrarilor de gaz din Rusia, care va duce la o crestere a preturilor la energie si va reduce schimburile economice dintre partenerii europeni.

Produsul Intern Brut al Romaniei a inregistrat o crestere cu 6,5% in primul trimestru al anului, raportat la perioada similara din 2021, atat pe seria bruta, cat si pe seria ajustata sezonier, in timp ce fata de trimestrul precedent a urcat in termeni reali cu 5,2%, potrivit datelor provizorii (1) publicate pe 7 iunie de Institutul National de Statistica (INS).

Produsul Intern Brut - date ajustate sezonier - estimat pentru trimestrul I 2022 a fost de 341,805 miliarde de lei preturi curente, in crestere - in termeni reali - cu 5,2% fata de trimestrul IV 2021 si in crestere cu 6,5% fata de trimestrul I 2021.

Pe seria bruta, PIB estimat pentru trimestrul I 2022 a fost de 272,337 miliarde lei preturi curente, in crestere - in termeni reali - cu 6,5% fata de trimestrul I 2021.

 

FMI se asteapa ca avansul economiei romanesti sa se modereze la aproximativ 3,5% - 4,5% in 2022 si 2023, dar avertizeaza ca incertitudinile din jurul acestor previziuni sunt ridicate.

"Riscurile directe in urma razboiului sunt limitate, deoarece Romania este un producator de cereale substantial, in mare parte autonoma din punct de vedere energetic, avand doar importuri limitate din Rusia, iar alte legaturi comerciale si financiare directe cu Rusia si Ucraina sunt neglijabile. Totusi, intreruperea extinsa a aprovizionarii cu gazel rusesti ar majora si mai mult pretul energiei si ar reduce activitatea partenerilor comerciali din Europa", se arata in raportul FMI.

Institutia apreciaza ca alte riscuri care ar putea inrautati perspectivele sunt: "inflatia ridicata, care ar putea reduce si mai mult cererea si ar declansa o spirala salarii-preturi, o inasprire mai mare decat se anticipa a conditiilor financiare externe si interne si, pe plan intern, stagnarea reformelor, care ar putea slabi increderea si ar provoca riscul unei retrogradari a ratingului de credit. Pe de alta parte, implementarea rapida a reformelor preconizate conform PNNR ar putea duce la majorarea cresterii peste scenariul de baza".

FMI avertizeaza ca, dupa o redresare solida in urma pandemiei, Romania se confrunta acum cu efecte negative in urma razboiului din Ucraina si a inflatiei in crestere. Mai mult, tara se confrunta cu aceste noi provocari dintr-o pozitie fiscala slaba. Masurile de atenuare a impactului cresterii preturilor, in special la energie, ar trebui sa fie temporare si sa-i vizeze pe cei mai vulnerabili, pentru a limita costurile bugetare ale acestora si pentru a nu impiedica conservarea energiei. Pentru a reconstrui spatiul fiscal si a sprijini imprumuturile de pe piata pentru finantarea bugetara, trebuie introduse fara intarziere politici de reducere a deficitului fiscal pe termen mediu.

Aceasta ar trebui sa includa o reforma fiscala ambitioasa, pentru a exista asigurari ca fiecare isi plateste echitabil partea. De asemenea, trebuie depuse toate eforturile pentru a utiliza eficient fondurile substantiale disponibile din NextGenerationEU. Politica monetara ar trebui sa urmareasca cu fermitate revenirea inflatiei si a asteptarilor inflationiste in banda de variatie avuta in vedere de BNR, in timp ce politicile din sectorul financiar trebuie sa prezerve soliditatea sistemului bancar.

"Chiar inainte de pandemie si razboi, deficitele fiscale si de cont curent au crescut la niveluri ridicate. O parte semnificativa a deficitului de cont curent este finantata din granturi UE si fluxuri de investitii directe, iar rezervele raman in general adecvate, dar cresterea costurilor cu dobanzile prezinta riscuri. In ceea ce priveste bugetul, cheltuielile mai ridicate nu au fost insotite de cresteri proportionale ale veniturilor. Presiunile fiscale suplimentare, generate mai intai de pandemie si acum de efectele razboiului, chiar daca in mare parte sunt temporare, majoreaza si mai mult datoria, ceea ce necesita consolidarea pe termen mediu", se arata in raportul FMI.

De asemenea, institutia apreciaza ca sunt necesare masuri fiscale solide pentru reconstruirea spatiului fiscal si a avea sprijin in cazul deteriorarii conditiilor financiare. Desi saluta intentia autoritatilor de a reduce deficitul fiscal in 2022 la 5,8% din PIB, FMI prognozeaza acest deficit la 6,75% din PIB in baza politicilor actuale.

Odata cu reformele administrative pentru imbunatatirea colectarii impozitelor si expirarea masurilor temporare de sprijin, deficitul ar urma sa se modereze pe termen mediu, dar datoria va continua sa creasca. Eforturile de modernizare a administrarii veniturilor trebuie sa continue, inclusiv prin digitalizare si imbunatatirea serviciilor pentru contribuabili, in conformitate cu angajamentele asumate in cadrul PNNR. Cu toate acestea, nu va fi suficient pentru a restabili sustenabilitatea fiscala. Pentru a reduce deficitul la un nivel sustenabil, de sub 3% din PIB, si pentru a stabiliza datoria, pe partea veniturilor, ar trebui implementate masuri de politica fiscala, care sa se ridice la cel putin 2% din PIB, considera FMI.

"Inasprirea monetara efectuata de BNR a contribuit la ancorarea asteptarilor inflationiste. Cresterile ratelor dobanzilor si gestionarea stricta a lichiditatii au fost combinate pentru a mentine conditiile monetare in linii mari aliniate cu tendintele globale si regionale. Functionarea pietei obligatiunilor de stat a fost, de asemenea, prezervata. Cu toate acestea, continua sa se extinda trecerea preturilor la energie si la alimente in inflatia de baza", avertizeaza FMI.

Conform scenariului de baza pentru inflatie si crestere economica, continuarea ritmului recentelor majorari ale dobanzii publica pana la sfarsitul anului 2022 ar contribui la prevenirea inradacinirii presiunilor inflationiste si ar ghida asteptarile inflationiste inapoi spre banda de variatie a BNR. Politica monetara va trebui sa reactioneze cu agilitate la evolutia conditiilor, iar strategia ar trebui sa fie comunicata in continuare clar. Daca asteptarile inflationiste pe termen mai lung vor creste in continuare, in timp ce cresterea economica ramane robusta, ar fi justificata accelerarea ritmului de inasprire in raport cu traiectoria sugerata. Actionarea cu fermitate este, de asemenea, importanta pentru a preveni aparitia unei spirale salarii-pret. Desi aceasta dinamica nu s-a materializat inca, deoarece inasprirea de pe piata muncii nu este atat de accentuata ca inainte de pandemie, ea ar putea fi declansata de cresteri mari ale salariilor in sectorul public. Pe de alta parte, o normalizare mai rapida a preturilor pentru bunurile limitate de aprovizionare sau o reactie mai puternica a inflatiei de baza la cresterile recente ale dobanzilor ar putea permite in viitor masuri de politica monetara mai reduse.

FMI considera ca flexibilitatea cursului de schimb ar trebui sporita treptat. Un curs de schimb in general stabil fata de euro a evitat alimentarea inflatia si a sustinut increderea in moneda nationala. Totusi, competitivitatea externa a slabit si pentru a ajuta la absorbirea socurilor externe, flexibilitatea cursului de schimb ar trebui sporita in timp, impreuna cu o necesara consolidare fiscala, se arata in raport.

"Politicile sectorului financiar trebuie sa echilibreze mentinerea soliditatii sistemului bancar romanesc si mentinerea fluxului de credit. In urma pandemiei, sistemul bancar si-a mentinut pozitia puternica in ceea ce priveste capitalul, lichiditatea si profitabilitatea. Rata creditelor neperformante a scazut sub nivelurile de dinaintea pandemiei, iar provizioanele pentru pierderile din credite raman mult mai ridicate decat media UE. Intermedierea financiara s-a imbunatatit, cu o crestere puternica a creditarii in ultimii doi ani. In acest context, schemele de garantare a creditelor ar trebui reduse in timp", sustine FMI.

In prezent, Romania nu are in derulare un acord de finantare cu Fondul Monetar International, insa institutia financiara evalueaza anual evolutia economiei romanesti, in baza consultarilor pe Articolul IV.

 

Romania trebuie sa ia masuri fiscale puternice pentru a recladi spatiul fiscal si a preveni deteriorarea conditiilor de finantare, iar un sistem fiscal progresiv ar putea aduce mai multe venituri de la contribuabilii cu venituri mai mari.

"In ceea ce priveste politica fiscala, vor fi necesare masuri fiscale puternice pentru a recladi spatiul fiscal si a preveni deteriorarea conditiilor de finantare. Desi apreciem intentia autoritatilor de a reduce deficitul fiscal in 2022 la 5,8% din PIB, misiunea prognozeaza acest deficit la 6,75% din PIB in baza politicilor actuale. Cu reforme administrative de imbunatatire a colectarii veniturilor si cu expirarea masurilor de sprijin, deficitul este proiectat sa se modereze pe termen mediu insa datoria publica va continua sa creasca. Eforturile de modernizare a administratiei fiscale trebuie sa continue. Totusi, acestea nu vor fi suficiente pentru a asigura sustenabilitatea fiscala. Pentru a reduce deficitul la un nivel sustenabil, sub pragul de 3% din PIB si pentru stabilizarea datoriei publice, pe partea de venituri, masuri de politica fiscala care sa genereze cel putin doua procente din PIB ar trebui sa fie implementate. Voi mentiona in continuare doua recomandari in acest sens. In primul rand in ceea ce priveste impozitul pe venit, sistemul de impozitare in Romania este complicat de scutirile acordate anumitor sectoare, dar si de tratamentele speciale, inclusiv nivelul redus al impozitului pe dividende si alte exceptii, inclusiv regimul microintreprinderilor. Dar aceasta afecteaza in mare masura eficacitatea si echitatea sistemului fiscal. O reforma cuprinzatoare este necesara pentru a egaliza baza de impozitare in toate sectoarele si pentru toate sursele de venit. Acest lucru ar putea aduce mai mult de 1,25% venituri din PIB si ar aduce contributia la sistemul de impozitare", a spus Jan Kees Martijn.

El a mentionat ca a doua consideratie priveste Taxa pe Valoarea Adaugata, eficienta sistemului de TVA din Romania fiind una dintre cele mai reduse din Uniunea Europeana. Cresterea eficientei la nivelul UE prin extinderea bazei si prin simplificare ar putea genera in plus 1,5 procente din PIB daca ar fi implementata pe deplin.

Seful misiunii FMI pentru Romania a facut referire la cheltuielile cu pensiile si la majorarile salariale din sectorul public si a spus ca recomanda sa fie mai predictibile. Reformele sistemului de pensii incluse in planul National de Redresare si Rezilienta ar trebuie implementate cu promptitudine, iar salariile din sectorul public ar trebui stabilite de o maniera mai predictibila.

El a fost intrebat in cadrul conferintei despre recomandarile din raport cu privire la introducerea taxarii progresive pentru cei cu venituri mari.

"Prima cerinta atunci cand vorbim de reforme fiscale ar fi sa curatam baza fiscala, sa inlaturam multiplele scutiri, deficiente si alte preferinte speciale in tot acest sistem. Facand acest lucru, ar ajuta la sporirea echitabilitatii, ar fi mai usor sa colectati taxele si impozitele si ar imbunatati in mod direct colectarea veniturilor la bugetul de stat, pentru ca mai multi contribuabili si-ar plati partea lor in mod echitabil. Atunci cand va exista o baza mai logica si comprehensiva in ceea ce priveste sistemul fiscal, sigur autoritatile ar trebui sa evalueze daca sistemul fiscal ar trebui sa se bazeze pe cota unica sau pe cota progresiva. Fara o baza curata nu putem aplica niciuna din aceste rate. Nici unice nici progresive. Atunci cand ne gandim la cota progresiva, la impozitarea progresiva sunt cateva argumente de luat in considerare care ar putea fi in favoarea acestui aspect. Cu un sistem fiscal progresiv s-ar putea colecta mai multe venituri de la contribuabilii cu venituri mai mari, ceea ce ar putea ajuta la reducerea deficitului. Asadar, cresterea ar influenta colectarea veniturilor. De asemenea, ar ajuta la reducerea acestei inegalitati care exista in Romania. Inegalitati la un nivel destul de ridicat. As vrea sa mentionez ca sunt multe aspecte in implementarea acestei impozitari progresive. Este posibil sa existe impozite mai mari doar pentru veniturile mai mari. Aceasta este o optiune care trebuie sa fie facuta. Noi am mentionat posibilitatile, cateva argumente pro si contra si sigur este alegerea si este o optiune de luat in considerare de catre autoritatile din Romania", a spus Jan Kees Martijn.

El mentionat ca pentru 2023 un progres poate si trebuie facut in ceea ce priveste curatarea bazei fiscale.

"Implementarea impozitului progresiv aduce provocari in ceea ce priveste colectarea. Nu este usor ca acest lucru sa se faca imediat pentru ca este nevoie ca Administratia Fiscala sa cunoasca toate sursele de venit pe care o persoana le are. In acest moment informatiile sunt sursa cu sursa. Asta ar face dificila introducerea taxarii progresive cu succes in 2023 si ar fi mai realist ca, in conditiile in care se ia decizia de a fi introdusa, sa intre in vigoare dupa aceasta data. Dar este mai important sa nu fie intarziata nicio decizie in acest sens", a declarat Jan Kees Martijn.