EUROSTAT: Piata constructiilor din Romania, pe locul secund al cresterii

La nivel european, continuarea regresului pietei constructiilor din zona euro si instalarea unui trend descendent secvential la nivelul UE-27 in luna noiembrie a anului trecut a fost atestata la data de 17 ianuarie 2013 de expertii biroului european de statistica Eurostat, in cadrul celui mai recent studiu ce analizeaza situatia productiei ajustate sezonier in 14 din cele 27 de tari ce formeaza spatiul comunitar. Astfel, in sectorul specific din UE-27, la nivelul lunii noiembrie 2012, s-a evidentiat o depreciere de -0,9%, fiind reflectata si o scadere de -0,4% in zona euro, fata de cele 31 de zile anterioare, datele referindu-se strict la volumul lucrarilor de constructii de imobile si al celor de inginerie civila. Totodata, comparativ cu noiembrie 2012, s-au evidentiat diminuari de -4,7% in UE-17 si de -5,9% in UE-27. Pentru a evidentia cu mai multa acuratete perspectivele anului ce tocmai s-a incheiat, analistii Eurostat au rectificat din nou informatiile referitoare la perioada precedenta, comparativ cu datele prezentate in comunicatul nr. 187/2012, din 19 decembrie 2012. „Indicatorii pentru luna octombrie 2012 s-au recalculat de la -1,6% la 0% in zona euro si de la +1,6% la +2,8% in UE-27. Totodata, ratele anuale prognozate au fost modificate la -3,3% in zona euro (de la -4,1%) si s-au schimbat de la -4,4% la -3,7% pentru UE-27, cel mai probabil acestea indicand inclusiv regresul specific intregului an 2012, ce va fi insa atestat dupa integrarea datelor din decembrie”, se precizeaza in comunicatul Eurostat. Daca se iau in considerare indicii trimestriali privind volumul lucrarilor de constructii, se observa ca in UE-27 s-a instalat o recesiune semnificativa din punct de vedere statistic, care este clar ca nu mai poate fi contracarata pe termen scurt. Astfel, dupa o situatie relativ asemanatoare (insa la parametri aflati in marja de eroare statistica), evidentiind un declin de -1,3% in UE-17 si de -0,5% in UE-27 (indici aferenti celui de-al patrulea trimestru al anului 2011, in raport cu trimestrul anterior), in urmatoarele trei luni au avut loc scaderi mult mai evidente (-3,7% in zona euro si -4,1% in UE-27), dupa care trendul descendent s-a remarcat si in perioada aprilie-iunie 2012, cand s-a raportat o depreciere de -1,1% in UE-27 si o scadere mai usoara (-0,2%) in UE-17, neinfluentand recesiunea tehnica din sectorul european de constructii. Si in trimestrul al treilea al anului trecut baza secventiala de calcul arata tot un regres (-0,7%) in UE-27 si o majorare de +0,2% in UE-17, ceea ce inseamna, de fapt, ca factorul sezonier nu a mai influentat in mod pozitiv investitiile specifice. Se pare ca mai trebuie traversata o perioada relativ indelungata pana ce se vor consemna doua trimestre consecutive de crestere secventiala, pentru a pune capat starii de recesiune. In mod similar comunicatelor anterioare, trebuie precizat, la acest capitol, ca informatiile anterioare privind dinamica trimestriala secventiala sau anuala au fost rectificate, observandu-se ca intreaga bransa continua sa fie marcata de lipsa acuta a investitiilor, pe fondul accentuarii crizei datoriilor suverane, ale carei influente negative se pare ca nu pot fi contracarate doar prin aplicarea masurilor de austeritate.

Modificarile calculate la o baza de comparare anuala denota cu o acuratete sporita problemele grave ale antreprenorilor din sectorul european de constructii. Dupa ce acestia au inregistrat salturi ale volumului lucrarilor in ultimul trimestru din 2011 (de +2,7% in UE-27 si +2,1% in zona euro), s-au confruntat in ianuarie-martie 2012 cu deprecieri puternice ale indicatorului, de -7% in zona euro si de -5,3% in UE-27, pentru ca in aprilie-iunie sa fie raportate diminuari medii de -6,3% in UE-17 si de -6,2% in UE-27, iar in trimestrul al treilea din 2012 sa se remarce scaderi de -4,8% in zona euro si de -6,4% in UE-27. Astfel, toate datele au fost din nou rectificate, reflectand un regres continuu si fara precedent al indicelui specific. Revenind la situatia din noiembrie 2012, ramane valabila asertiunea potrivit careia volumul lucrarilor de constructii a ramas cu siguranta pentru intregul an extrem de scazut in tot spatiul comunitar, mai ales din punct de vedere al bazei de comparare anuale. In acest sens, scaderea de -5,9% a indicelui din UE-27 sau de -4,7% in zona euro (in raport cu noiembrie 2011), raportata intr-o perioada in care executia majoritatii proiectelor trebuie sa se finalizeze, reprezinta un context complet defavorabil, indepartand orice perspectiva de ascensiune sustenabila pe termen scurt sau mediu. Practic, nicio informatie sau niciun indicator macroeconomic nu confirma atingerea punctului maxim de regres al volumului lucrarilor de constructii, iar perpetuarea situatiei de criza, care a devenit deja o caracteristica a intregului sistem economic comunitar, are deja un impact covarsitor, vizibil prin initierea unei perioade de restructurare masiva a intregii branse. In acest context, este oarecum surprinzator ca analistii din cadrul biroului Eurostat au anuntat date pozitive in ceea ce priveste Romania, intrucat societatile specializate operationale pe plan national au indicat pentru noiembrie 2012 o majorare de +5,1% a activitatii in cazul dinamicii lunare, dupa fluctuatii secventiale de  -12,2% in iunie, +1,8% in iulie, +2,1% in august, -4,2% in septembrie si +2,4% in octombrie 2012, fapt care demonstreaza pe de-o parte dinamica optima a portofoliilor de contracte si comenzi, iar pe de alta parte incercarile de redresare a pietei. In cazul Germaniei, tendinta domeniului constructiilor a redevenit ascendenta (+1% potrivit bazei secventiale de raportare), dupa o serie de cresteri intrerupte de scaderi, fluctuatiile respective demonstrand fara echivoc ca situatia pietei de constructii din cea mai puternica economie europeana se deterioreaza vizibil, ca urmare a crizei din zona euro. Asadar, in Germania, perioada anterioara (propice realizarii lucrarilor de constructii) a fost caracterizata de fluctuatii puternice, determinate cel mai probabil de intreruperea sau reluarea brusca a fluxului investitional, diferentele secventiale fiind reflectate astfel: -1,4% in iunie, +1,7% in iulie, -2,2% in august, +2,5% in septembrie si -1,6% in octombrie 2012 (date rectificate). Cu toate acestea, sectorul german de constructii a reusit sa evite recesiunea (+0,4% in octombrie-decembrie 2011, circa -3,4% in primul trimestru din 2012, dupa care au urmat cresteri de +3% in cel de-al doilea si +1% in cel de-al treilea). Spre deosebire de aceasta tara, numeroase alte state membre (Belgia, Irlanda, Spania, Franta, Italia, Cipru, Lituania, Ungaria, Malta, Olanda, Polonia – in mod accentuat, fara sperante de redresare pe termen scurt/mediu si in premiera din 2008 pana in prezent –, Slovenia, Slovacia, Finlanda, Suedia si Marea Britanie) nu au avut capacitatea sa se redreseze si fie se afla, fie au intrat in recesiune (dupa cum arata noile date publicate in cazul Frantei, cea de-a doua piata ca marime si importanta din UE). Comunicatul Eurostat include, ca de obicei, date trimestriale succinte pentru Grecia, care impreuna cu un anumit grup de tari (Estonia, Irlanda, Malta, Cipru, Letonia si Lituania), nu este obligata sa comunice dinamica lunara a pietei (conform regulamentului CE nr. 1165/98). Astfel, potrivit putinelor informatii transmise catre Eurostat de oficialii biroului elen de statistica Elstat, piata de constructii din Grecia a reusit – in pofida unor ajustari negative – sa evite recesiunea tehnica, desi au avut loc deprecieri majore (-24,6% in trimestrul al patrulea din 2011, +3,8% in trimestrul intai din 2012, urmand un declin de -18,1% in cel de-al doilea si o sporire de +0,2% in al treilea trimestru). Un parcurs in conformitate cu actuala rata a deprecierii din UE-27 s-a remarcat in Franta, unde indicatorii secventiali si lunari s-au plasat la +0,7% in iunie, +0,3% in iulie, +0,1% in august, -1,9% in septembrie, 0% in octombrie si -0,5% in noiembrie 2012 (date reajustate). Astfel, piata franceza de constructii nu a mai putut evita intrarea in recesiune tehnica, indicand un declin secvential succesiv de -0,1% in octombrie-decembrie 2011, -4,9% in ianuarie-martie 2012, dupa care in aprilie-iunie a avut loc un salt de +3%, iar trimestrul al treilea a fost neprofitabil pentru antreprenorii din Hexagon, care si-au diminuat afacerile, astfel incat volumul lucrarilor de constructii s-a depreciat (-0,1%). Indicatorii trimestriali secventiali ai tarii noastre denota faptul ca recesiunea economica generala a fost evitata cu succes in ramura de constructii (+4,9% in ultimele trei luni din 2011, -5,1% in ianuarie-martie 2012, circa +6,3% in aprilie-iunie si -6,2% in trimestrul al treilea), datele nefiind schimbate. Potrivit metodei de raportare la aceeasi perioada a anului anterior, la nivelul lunii noiembrie 2012 in Romania a avut loc un progres aflat in contradictie cu situatia precara a altor membri ai comunitatii (de +1,4%), ceea ce indica posibila finalizare a tendintei descendente intrerupte doar punctual, in august 2012, cand majorarea a fost de +5%, intercalandu-se unor declinuri de -2,5% (in iunie), -4,9% (in iulie), -3,8% (in septembrie) si -4% in octombrie (aceste datele fiind usor rectificate). In aceste conditii, declansarea unei recesiuni tehnice manifestate la nivelul bransei antreprenorilor de constructii din Romania pare a fi imposibila in 2012, in conditiile sporirii din noiembrie, desi s-ar putea instala daca datele trimestrului al patrulea ar fi negative, dupa scaderea secventiala din cel de-al treilea trimestru. Totusi, contextul ramane pozitiv, dupa cum se observa si din analiza diagramei dinamicii trimestriale din 2011-2012 (in cadrul careia informatiile au fost reconfirmate si pentru tara noastra). Astfel, la cel de-al doilea indicator (baza comparativa anuala) au fost inregistrate valori de +8,5% in intervalul octombrie-decembrie al anului 2011 (fata de aceeasi perioada din 2010), +2,6% in urmatoarele trei luni, +9,7% in trimestrul al doilea din 2012, respectiv -1,4% in iulie-septembrie. Desi majoritatea antreprenorilor locali sustine ca anul acesta este similar (ca volum de activitate) celui trecut, baza mai realista de comparare (in raport cu precedentele 12 luni) infirma deocamdata opinia respectiva, ramanand ca doar datele trimestrului al patrulea sa ajusteze situatia intregului an.