Dupa trei trimestre consecutive de scadere secventiala, piata de constructii din Romania ramane in recesiune tehnica, insa, cu totul neasteptat, datele aferente intervalului iulie-septembrie a.c. sunt pozitive, indicand o crestere usoara, ceea ce inseamna ca, daca si in trimestrul al patrulea va fi raportata o majorare pe baze secventiale, situatia de criza a luat sfarsit, cel putin din punct de vedere statistic. In orice caz, majorarea volumului lucrarilor din septembrie a.c. (fata de august 2014) situeaza piata nationala de constructii pe prima pozitie in topul cresterii din UE, continuandu-se trendul ascendent initiat in precedentele 31 de zile, fara insa ca aceasta situatie, relativ optima, sa poata indica o majorare cu adevarat sustenabila, in conditiile in care marile proiecte de constructii raman momentan deficitare, iar in absenta unor stimuli consistenti, de natura investitiilor, sectorul de constructii din tara noastra se va confrunta si in continuare cu probleme deosebite. Totusi, trebuie remarcat – dupa cum se arata anterior – ca industria autohtona de constructii a inregistrat, in luna septembrie 2014, comparativ cu august a.c., cea mai accentuata crestere in randul statelor din Uniunea Europeana, consemnand o majorare de +7,9%, potrivit informatiilor biroului de statistica Eurostat. Pe baze anuale de comparare s-a remarcat, insa, o majorare mai putin consistenta (+2,9%), ce a exclus Romania din clasamentul tarilor in care lucrarile de constructii au sporit puternic, ca volum. Toate aceste date au fost anuntate in conditiile in care majoritatea analistilor economici prevad (re)declansarea unei recesiuni in zona euro, cel mai probabil in trimestrul al patrulea a.c., iar in ceea ce priveste sectorul de constructii nu se intrevad premise pozitive, cel putin in zona dezvoltata a continentului european. Astfel, informatiile certificate de Eurostat arata ca, la nivelul UE-28 s-a inregistrat, in septembrie a.c., un regres anual de -0,4% al indicatorului analizat, iar in zona euro (UE-18) volumul lucrarilor de constructii s-a depreciat, pe aceleasi baze de calcul, cu -1,7%. Consultand noile date statistice, se observa si ca diminuarea secventiala din cea de-a noua luna a anului in curs (-0,9% in UE-28 si -1,8% in zona euro) poate fi explicata si prin motive ce tin de o conjunctura investitionala nefavorabila la nivel continental, ce a afectat in principal constructia de cladiri, deoarece in UE-28, ca si in UE-18 s-au raportat scaderi de -0,8%, respectiv de -1,6% ale acestui ultim indicator, in timp ce sectorul ingineriei civile a reinceput sa se inscrie pe un trend descendent (-1,3% in UE-28 si -3% in UE-18). Biroul Eurostat mai avertizeaza ca, in randul statelor membre, la nivelul lunii septembrie 2014, potrivit primelor estimari, volumul lucrarilor de constructii, calculat pe baze secventiale, a crescut in sase tari si s-a prabusit pentru alti opt membri ai UE. „Romania s-a situat pe primul loc al topului referitor la cele mai semnificative majorari din punct de vedere al dinamicii lucrarilor de constructii in ritm secvential (+7,9%), fiind urmata la distanta de Cehia (+2,7%) si Bulgaria (+2,4%). In schimb, pe pietele de constructii din Slovenia (-8,6%), Italia (-5,4%), Suedia (-3,2%) si Franta (-2,3%) au fost raportate diminuari, ceea ce ar putea indica o deteriorare a situatiei in zonele vestice ale continentului”, se precizeaza in comunicatul Eurostat. Pentru baza comparativa anuala, volumul lucrarilor de constructii din septembrie a.c. a scazut in cinci state membre si a sporit in noua tari ale UE. Astfel, tendintele au fost negative in Italia (-10,6%), Portugalia (-5,2%), Franta (-3,4%), Olanda (-3,1%) si Germania (-1,5%), respectiv pozitive in Spania (+9,1%), Cehia (+8,2%), Ungaria (+7,3%), Slovenia (+6,2%) si Bulgaria (cu +5,8%). Majorarile din august si septembrie au intrerupt parcursul descendent
Conform specialistilor Eurostat, in comunicatul elaborat pentru luna septembrie 2014, ca de fiecare data, o serie de date referitoare la piata romaneasca de constructii au fost rectificate sau nou-anuntate (pentru ambele moduri de raportare), iar cele trimestriale au fost reconfirmate, cu exceptia celor aferente intervalului iulie-septembrie a.c., care s-au publicat in premiera. In consecinta, dupa regresul secvential de -6,2% din trimestrul al patrulea al anului 2013, urmatoarele trei luni au adus o diminuare de -7,4%, pentru ca in aprilie-iunie 2014 trendul descendent sa devina ceva mai atenuat (-1,5%), dupa care, in trimestrul al treilea a.c., a avut loc o crestere oarecum neasteptata (+1,9%). Totodata, ca serie secventiala lunara (recalculata), indicele de volum al lucrarilor de constructii din Romania arata astfel: -4,9 in luna aprilie 2014, -1,4% in mai, -3,8% in iunie, -0,7% in iulie, +4,6% in august si +7,9% in septembrie a.c., cele doua majorari, din care prima rectificata in sens pozitiv, fiind momentul in care parcursul descendent s-a intrerupt. Pentru baza de raportare anuala, in cazul tarii noastre scaderile continua sa se observe, insa, pe toata linia (cu o unica exceptie), deoarece al patrulea trimestru din 2013 a adus un regres de -1,6% (comparativ cu octombrie-decembrie 2012), pentru ca ulterior seria datelor sa indice -10%, -10,6% si -11,3% (pentru trimestrul al treilea din 2014, comparativ cu iulie-septembrie 2013). In perioada aprilie-septembrie 2014, pentru fiecare luna (comparata cu aceeasi perioada din anul anterior) s-au consemnat diminuari consecutive de -6,8%, -9,5%, -14,1, -20,7% si -15,8%, intrerupte de o majorare de +2,9% in septembrie. La nivelul Uniunii Europene, volumul lucrarilor de constructii a cunoscut o depreciere de -0,1% in trimestrul al patrulea din 2014, fata de precedentele trei luni, intrerupta de o majorare secventiala punctuala (+1,8%) in ianuarie-martie a.c., dupa care s-au inregistrat doua trimestre consecutive de scadere (-0,9% in aprilie-iunie si -0,3% in iulie-septembrie), care au insemnat intrarea pietei specifice in recesiune tehnica. O situatie similara se consemneaza si in zona euro (UE-18), unde, dupa diminuarea secventiala de -0,3% din ultimele trei luni ale anului trecut, au urmat trei trimestre de fluctuatii (+1,5%, -1% si -0,5%), ultimele sase luni analizate confirmand, la randul lor, recesiunea tehnica din aceasta parte a Europei. Totusi, pe bazele secventiale de calcul din fiecare luna a perioadei aprilie-septembrie 2014, trendul european ramane in principal pozitiv, daca se iau in considerare seriile recalculate de +0,4% in luna aprilie a.c., -1,6% in mai, 0% in iunie, +0,5% in iulie, 0% in august si -0,9% in septembrie 2014 (la nivelul UE-28), precum si de +0,5%, -1,5%, -0,3%, +0,2%, +0,7% si -1,8% (in cazul UE-18). Pentru seriile anuale recalculate din aprilie-septembrie 2014, biroul comunitar de statistica indica majorari (cu o exceptie) de +7,4%, +4%, +0,6%, +0,2%, +0,8% si -0,4% in cazul UE-28 si fluctuatii de +7,6%, +4,4%, -0,8%, -0,7%, +1,5% si -1,7% pentru UE-18. Ca de obicei, in momentul anuntarii rezultatelor din septembrie 2014, Eurostat a raportat din nou indicii productiei in constructii in raport cu momentul de referinta 2010 (luat in considerare drept un nivel procentual de 100%), ca serie ajustata sezonier si in functie de numarul zilelor lucratoare. Pentru Romania, daca in septembrie 2013 s-a realizat o cota de 102% din nivelul celei de-a noua luni a lui 2010, in august 2014 indicatorul respectiv a ajuns la 100,1%, ceea ce arata ca piata ramane subfinantata fata de un an de recesiune relativ intensa, iar conditiile economice specifice sunt mult mai dificile ca in precedentele 12 luni, desi se remarca o tendinta de recuperare usoara. Premisa respectiva este confirmata si de alte informatii, de aceasta data trimestriale, care indica faptul ca in iulie-septembrie 2013 firmele din tara noastra au raportat un volum al lucrarilor de constructii mai mare cu 107,6% fata de trimestrul al treilea din 2010, iar in perioada similara a anului in curs acest indicator a fost de 93,8%, ceea ce denota lipsa comenzilor si o situatie relativ comparabila cu primele doua trimestre a.c., cand indicatorul respectiv s-a plasat la 93,4% in ianuarie-martie si la 92,1% in aprilie-iunie (comparativ cu trimestrul intai si al doilea din 2010). Pentru informatii suplimentare, click aici!
