ELCEN se afla in criza si poate avea probleme cu achizitia gazelor din octombrie

Electrocentrale Bucuresti (ELCEN) se afla intr-o situatie de criza si de la 1 octombrie ar putea avea probleme cu achizitia gazelor naturale, daca Primaria Capitalei nu gaseste o solutie rapida sa plateasca datoriile Termoenergetica, de aproximativ un miliard de lei, a declarat, intr-un interviu acordat AGERPRES, ministrul Energiei, Sebastian Burduja.

El a precizat ca a trimis o adresa primarului general, Nicusor Dan, in care i-a semnalat aceasta situatie, avand in vedere ca ELCEN poate risca falimentul.

Sebastian Burduja si-a exprimat speranta ca, pana la finele lunii septembrie, sa fie recuperate cele doua jaloane din cererea de plata 2 ce nu a fost decontata de Comisia Europeana, respectiv cel aferent centralelor pe gaz si cel aferent investitiei in hidrogen. De asemenea, jaloanele din cererea 3 ar trebui "sa fie in regula", tot pana la finele lunii viitoare.

In ceea ce priveste plafonarea preturilor la energie, acesta a mentionat ca schema este valabila, din perspectiva Comisiei Europene, pana in martie 2024, si ca, in cazul in care va fi ajustata, acest lucru se va face etapizat si transparent.

Acesta a transmis ca nu vor fi probleme cu gazele la iarna, pentru ca Romania inregistreaza in prezent un grad de inmagazinare de 77%, adica cu aproape un miliard de normal metri cubi mai mult decat acum un an de zile, mentionand ca isi doreste ca romanii "sa nu tremure nici de frig, nici de frica facturilor".

Ministrul Energiei a mai vorbit in interviu si despre proiectele privind hidrocentrala Tarnita-Lapstesti si Neptun Deep, despre situatia celor doua complexuri energetice, dar si despre o posibila listare secundare a unor companii de sub autoritatea ministerului.

AGERPRES: Planul National de Redresare si Rezilienta este de ceva vreme in prim plan. Cum sta ministerul in ceea ce priveste indeplinirea jaloanelor care ii revin?

Sebastian Burduja: Este prioritatea zero a mandatului meu si a acestui minister sa absoarba banii de investitii pe care ii are la dispozitie si, cu evaluarea noastra, in momentul acesta, suntem ministerul cel mai norocos, in sensul ca pe PNRR avem 1,6 miliarde euro la dispozitie si la acestea se adauga 15-16 miliarde din Fondul pentru modernizare. Suma exacta variaza in functie de cotatia certificatelor pentru gaze cu efect de sera si ea este pe o piata libera.

In PNRR am constatat o serie de intarzieri si noi ne straduim acum sa le recuperam. Avem doua jaloane care nu au fost decontate de Comisia Europeana si anume jalonul aferent centralelor pe gaz in cogenerare si jalonul aferent investitiei in hidrogen. Pentru centralele pe gaz am reusit sa semnam toate cele trei contracte care practic indeplinesc tinta asumata de Romania pentru respectivul jalon, investitiile de la Constanta, Craiova si Arad si mai suntem in analiza cu o investitie la Ramnicu Valcea. Dar deja tinta este indeplinita si practic jalonul este indeplinit. Asteptam evaluarea Autoritatii de Audit din Romania si evaluarea Comisiei sa marcam practic oficial acest jalon ca fiind indeplinit.

Pentru investitia in hidrogen, pe baza recomandarilor Comisiei Europene, a trebuit sa relansam apelul respectiv. Asta a implicat un efort mare din partea ministerului. Noi aveam semnate opt contracte de finantare si am reusit sa le incheiem amiabil cu toti cei opt beneficiari, pentru ca exista riscul ca ei sa nu doreasca acest lucru si sa se indrepte apoi impotriva Statului roman, sa-si recupereze sumele pe care le-au cheltuit pentru pregatirea acelor proiecte. Am relansat apelul, in 4 septembrie el se inchide. Deci in acest moment suntem in perioada de depunere, dupa care urmeaza perioada de evaluare, pe care speram sa o concentram in 2-3 saptamani, mizand pe faptul ca o parte insemnata a proiectelor a fost deja vazute de evaluatori, si pana la finalul lunii septembrie sa putem finaliza inclusiv contractarea si asta inseamna deci sa recuperam cele doua jaloane din cererea de plata 2.

Urmeaza cererea de plata 3. Acolo iarasi sunt subiecte foarte complicate, de la zona de eficienta energetica pana la zona de guvernanta corporativa, aplicarea ordonantei 109 pentru cele mai importante companii de sub autoritatea tutelara a ministerului nostru. Pe evaluarea noastra, pana la finalul lunii septembrie ar trebui sa fim in regula si cu aceste jaloane. Dar e un proces dinamic si, impreuna cu echipa din minister, sunt zile lungi si nopti scurte in care ne straduim sa recuperam aceste decalaje.

AGERPRES: Aveati o problema personalul. Aveti vreo solutie? Puteti angaja sau prelua de undeva, de la Ministerul Fondurilor Europene?

Sebastian Burduja: Este o problema la nivel de sistem. Pentru ca pe termen scurt nu ai decat varianta unor transferuri sau detasari de la alte ministere. Aici sunt salariile cele mai mici din tot arcul guvernamental. Nu primesc colegii mei anumite sporuri pe care alte ministere le primesc si atunci este foarte greu sa iei prin transfer un om bun, pentru ca nu vine la un salariu mai mic. Cateva exceptii au fost de la regula si si-au asumat chiar o scadere de salariu pentru a lucra in echipa mea, dar in general asta e o mare dificultate. Si atunci au mai venit prin detasare, dar toate aceste operatiuni trebuie aprobate si de ministerul de la care acesti colegi pleaca si nu intotdeauna colegii de Guvern sunt bucurosi sa cedeze un om, mai ales daca e vorba de un om foarte competent, catre un alt minister, pentru ca fiecare minister are problemele proprii.

Am lansat si o serie de concursuri, pentru ca noi avem un Memorandum de Guvern in care personalul din PNRR este exceptat de la acele constrangeri din cadrul pachetului de austeritate bugetara si am putut sa lansam aceste concursuri, dar era un calendar indelungat de desfasurare, implica o aprobare de la Agentia Nationala a Functionarilor Publici. Si atunci, cand iei, mai ales un om din afara sistemului public, ai nevoie de minimum doua-trei luni sa-l aduci la nivelul unui functionar public care are o anumita experienta. Deci, concursurile sunt o solutie pentru patru-sase luni de la lansarea lor.

In plus, avem un dialog cu institutiile financiare internationale care pot sa asigure partea de evaluare, Banca Europeana de Investitii, in primul rand. Ei au mai fost implicati si pe jalonul pe hidrogen si vor fi implicati si in noul apel, Banca Mondiala, Banca Europeana de Reconstructie si Dezvoltare (BERD). Si ultima varianta, si am mers si pe aceasta, este sa contractam evaluatori externi. Asta inseamna o procedura de achizitie publica si nu este nici asta o solutie pe termen scurt. Totul dureaza. Si e adevarat ca avem o capacitate mica la nivelul Directiei generale care se ocupa de Fondul pentru modernizare, de PNRR, de scheme de ajutor de stat, undeva la 26-30 de colegi si trebuie sa utilizam toate aceste parghii pentru a intari capacitatea acestei directii generale.

AGERPRES: A fost reluat de curand proiectul de Tarnita - Lapustesti. Care sunt urmatorii pasi, cand estimati ca se va finaliza si din ce fonduri va fi facut acest proiect?

Sebastian Burduja: Este un proiect strategic pentru Romania si asta o spune Transelectrica, nu o spun doar eu, pentru ca avem probleme tot mai mari din perspectiva echilibrarii sistemului, pentru ca se adauga noi capacitati in zona de productie de energie verde - solar, eolian - capacitati de productie cu o volatilitate mare, cand bate soarele, de exemplu, se produce destul de mult. Avem prosumatorii, care au o putere instalata astazi de aproximativ 900 de megawati, spre un gigawatt, si cred ca anul viitor ne vom indrepta spre 1,5 gigawati. Si atunci, cand ai aceste varfuri, ai nevoie sa echilibrezi, pentru ca nu intotdeauna consumul este in echilibru cu productia.

Proiectul Tarnita-Lapustesti, in general, aceste centrale cu pompaj sunt exact solutia pentru problema asta si ele renteaza astazi chiar mai mult decat acum 10-20 de ani, pentru ca nevoia de echilibrare a sistemului a crescut. Exista piata zilei urmatoare, exista piata de echilibrare si procesele care se vor intampla acolo sunt mult mai rentabile decat erau acum 10-20 de ani. Am lansat o consultare de piata prin compania SAPE, ei sunt gestionarii acestui proiect. Au un parteneriat si cu Hidroelectrica, unde exista specialisti care s-au mai ocupat de aceasta tema si vizam sa inchidem aceasta consultare de piata in maximum doua-trei saptamani. Exista deja o oferta neangajanta depusa, deci el a suscitat un interes mare din partea investitorilor, inclusiv investitori straini. Important acum e sa finalizam studiu de fezabilitate la nivelul anului 2023. Ultimul studiu serios dateaza de acum mai bine de 10 ani de zile si datele in teren s-au schimbat. Pe baza unui studiu de fezabilitate serios, pe care ne dorim sa il avem gata la finalul anului 2024, investitia poate intra in etapa urmatoare, sa se contracteze serviciile de proiectare detaliata, sa spunem, si executia lucrarii.

Genul acesta de proiecte dureaza destul de mult, pana la 10 ani de zile. In Elvetia s-a inaugurat recent o hidrocentrala cu acumulare prin pompaj similara si a durat 14 ani. Dar noi ne vom stradui ca, avand un studiu de fezabilitate foarte bine facut, sa putem sa visam la un orizont de timp de sapte-opt ani in care sa terminam aceasta investitie.

Este importanta si pentru ca in orizontul 2031-2032, unitatile 3-4 de la Cernavoda ar trebui sa fie gata. Ele produc in banda si atunci ai o flexibilitate mult mai mica in sistem sa reglezi aceasta productie ca sa o tii in echilibru cu consumul. Si de aceea vom putea utiliza Tarnita-Lapustesti si poate alte proiecte de acest tip pentru a asigura echilibru in sistem si siguranta sistemului energetic national.

AGERPRES: Pentru ca tot vorbim de proiecte mari. Demareaza si Neptun Deep. Deja OMV Petrom a anuntat semnarea contractului principal pentru acest proiect. Productia urmeaza sa inceapa in 2027. Avem infrastructura necesara pentru a prelua aceste gaze?

Sebastian Burduja: O sa o avem pana in 2027. Acesta este angajamentul pe care Transgaz si l-a luat, pentru ca altfel nu doar ca nu vom putea sa conectam gazele acestea in sistemul national de transport, dar trebuie sa le ducem si in restul tarii. Deci ne trebuie partea aceea de la Tuzla la Podisor, si Transgaz, de asemenea, a anuntat demararea acestei investitii, cu finalizare pana in 2027, tocmai pentru a putea prelua volumul de gaze, plus partea din Marea Neagra de care se ocupa OMV impreuna cu Romgaz 50%-50%. Practic, tot proiectul de investitii este integrat si vorbim de o investitie de peste 4 miliarde de euro.

Sigur ca si potentialul acolo este colosal pentru Romania. Inseamna minimum 100 de miliarde de normal metri cubi, pana la, poate, 200 de miliarde. In momentul acesta, Romania are anual nevoie cam de 19-20 de miliarde, normal mc. Deci discutam de asigurarea unei independente din perspectiva asta pentru Romania si chiar pentru o parte a Europei, cu posibilitatea de a face din Romania liderul pietei de productie de gaz din Uniunea Europeana. Vom fi practic pe primul loc cu aceste cantitati aditionale.

AGERPRES: Predecesorul dumneavoastra spunea la un moment dat ca din 2026 Romania va deveni independenta energetic. Din punctul dumneavoastra de vedere, este fezabil acest termen?

Sebastian Burduja. Sunt prudent cand vine vorba de termene, pentru ca trebuie sa fim foarte siguri ca le putem indeplini. Romania are in plan foarte multe proiecte, sunt si proiecte ale mediului privat, mai ales in zona de solar/eolian, acolo e un interes major. Chiar pe PNRR avem investitia 1, unde avem peste jumatate de miliard de euro pentru proiecte in parcuri fotovoltaice si un interes extraordinar din piata. Am primit peste 700 de aplicatii pentru acest apel si suntem in procedura de evaluare si contractare sa putem da drumul la treaba.

Avem partea de centrale pe gaz. Tot din PNRR va spuneam de centrale in cogenerare. Sunt si centralele pe gaz din Fondul pentru modernizare, care vizeaza restructurarea Complexului Energetic Oltenia si vorbim acolo de Isalnita, vorbim si de investitia cu Tinmar. Vorbim de un proiect privat de la Mintia, cea mai mare centrala pe gaz, 1.700 de megawati putere instalata si cu un orizont de finalizare 2026. Deci in zona de productie cu siguranta stam bine si, bineinteles, pe termen mediu si lung vorbim si de proiectele din zona sectorului nuclear, unitatea 1 retehnologizata, unitatile 3-4, plus reactoarele modulare de mici si dimensiuni. Deci, pe zona de energie electrica cred ca putem sa ne acoperim consumul.

Este mai degraba o provocare sa crestem acest consum si sa revitalizam economia romaneasca. Dar acesta este e un subiect care depaseste mandatul Ministerului Energiei si vizeaza activitatea Ministerului Economiei, a Ministerului Finantelor si a altor ministere, deci a Guvernului Romaniei in ansamblul sau.

In zona de gaze naturale nu stam deloc rau. Mai mult decat atat, avand Neptun Deep din 2027, cred ca vom fi foarte bine si aici. Vom fi independenti din acest punct de vedere.

AGERPRES: Daca tot vorbim de acest mix energetic, care este situatia celor doua complexuri energetice? In special la Hunedoara, unde sunt cele mai mari probleme?

Sebastian Burduja: Sunt cele mai mari probleme. Si nu de azi, de ieri, ci din anii '90. Le cunoastem cu totii foarte bine. Am fost in Valea Jiului chiar zilele trecute si am vazut cu ochii mei. Acolo sunt oameni corecti, oameni muncitori, oameni care iubesc mineritul si au facut din asta o traditie si cred ca e o traditie pe care trebuie sa o pretuim si sa o valorificam in masura in care putem s-o aliniem cu obiectivele de mediu pe care Uniunea Europeana si le-a asumat.

Discutam de o procedura foarte complexa de dare in plata. Practic, Complexul Energetic Hunedoara este in situatia unei insolvente si se apropie de faliment. Dar pana atunci, pentru cei 2.000 de angajati, plus activele de la CEH, in special Termocentrala Paroseni, care a fost modernizata, am gasit aceasta varianta, dinaintea mandatului meu: le trecem pe Complexul Energetic Valea Jiului, o companie noua, si vom solicita un ajutor de stat din partea Comisiei Europene, aprobarea Comisiei Europene, sigur, pentru ca ajutorul de stat vine de la bugetul de stat. Si el va viza punerea in siguranta a celor patru mine pana in 2032. Toate tarile europene au finantat aceasta activitate pentru ca ea implica sa scoti in continuare carbune, sa elimini riscul de autoaprindere, sa faci o serie de operatiuni in aceste mine pentru punerea lor in siguranta.

La Complexul Energetic Oltenia avem peste 10.000 de angajati, deci vorbim de o alta dimensiune a problemei. Sigur, e un alt tip de minerit, e un minerit de suprafata, in conditii deloc bune, dar poate putin mai bune decat cel din subteran din Valea Jiului. Si Complexul Energetic Oltenia trebuie sa se reinventeze. De aceea au fost gandite aceste proiecte de parcuri fotovoltaice, de centrale pe gaz, astfel incat acea expertiza din zona CEO sa fie valorificata intr-o companie, daca vreti, adusa in pas cu timpurile.

In acelasi timp, trebuie sa analizam toate datele disponibile si sa discutam cu Comisia Europeana, sa explicam foarte clar ca proiectele care vizau trecerea pe gaz sunt cu anumite intarzieri, sa le justificam foarte bine si sa vedem in ce masura putem renegocia termenele care vizeaza inchiderea grupurilor pe carbune, pentru ca totusi sunt cateva grupuri acolo care au fost modernizate. Si am fost la Rovinari, de exemplu, grupul cinci, care in momentul acesta este intr-un proces de modernizare si care ar trebui sa fie gata la nivelul lunii ianuarie anul viitor. Este o productie importanta, iarasi, in banda, deci asigura si ea securitatea sistemului energetic si nu putem sa inchidem aceste grupuri pana cand nu avem certitudinea ca vor putea fi inlocuite cu succes de o productie pe baza de gaz.

AGERPRES: Atat Comisia Europeana, cat si Banca Mondiala au recomandat Romaniei renuntarea la plafoanele la pretul energiei, care normal ar trebui sa dureze pana in 2025. Ce veti face in acest sens? Urmeaza sa renuntati la ele de anul viitor?

Sebastian Burduja: Analizam foarte bine problema, pentru ca atunci cand a aparut criza energetica, Guvernul a reactionat si a trebuit sa se adapteze foarte rapid conditiilor de piata. Pe de o parte, sa protejeze consumatorii vulnerabili, in special consumatorii casnici, sa sustina mediul economic, pentru ca in perioada post-pandemica erai dator sa-ti stimulezi economia, s-o relansezi, si costurile cu energia electrica si cu gazele sunt costuri importante in totalitate a costurilor unei companii private. Pe de alta parte, sa prevenim anumite abuzuri si practici cel putin imorale, prin care anumite companii, de exemplu, aveau contracte la un pret foarte bun, exportau acea energie electrica o reimportau la un pret foarte mare si veneau cu ea la compensare si primeau bani de la statul roman. Genul acesta de operatiuni speculative au trebuit descurajate si au fost, cred, sapte ordonante de urgenta si legile aferente de aprobare a acestor acte normative in Parlament, o serie de schimbari. Furnizorii au fost bulversati, consumatorii finali au fost si ei afectati, pentru ca este inevitabil sa nu existe erori umane in procesarea tuturor acestor schimbari si ne-am trezit si cu facturi foarte mari, cu titluri de presa si cu o neliniste in piata pe care vrem cu orice pret o evitam.

Deci, in acest moment, pana in martie 2024, schema este valabila din perspectiva Comisiei Europene. Pe legislatia noastra, chiar pana in primavara anului 2025. Orice schimbare vom face, o vom face foarte transparent, asezat, pentru ca spre deosebire de anii anteriori, acum avem timp sa gandim aceste lucruri. Si am avut deja cateva intalniri tehnice cu ANRE (Autoritatea Nationala de Reglementare in domeniul Energiei n.r.), autoritatea este cea care gestioneaza piata si acest subiect al schemei de compensare, plafonare. Si in acelasi timp, sigur, ca avem si o presiune pe bugetul de stat, care, daca vreti asa, in mod egoist, sigur ca e problema Ministerului de Finante, dar totusi trebuie sa ne gandim si la aceste greutati si la faptul ca in continuare exista restante pe care Ministerul de Finante, Statul roman, Guvernul Romaniei le au catre furnizorii de energie electrica si de gaze. E vorba de miliarde de lei, aici, probabil minimum 4 miliarde de lei doar la Ministerul Energiei, plus o suma similara la Ministerul Muncii, pentru ca ei se ocupa de consumatorii casnici, noi ne ocupam de consumatorii non-casnici. Si atunci, avand in vedere ca preturile in piata au scazut, daca este sa ajustam aceasta schema, o vom face intr-un mod etapizat, transparent si in consultare cu toate componentele lantului.

AGERPRES: Cele doua institutii recomanda cumva acordarea acestui ajutor tintit spre persoanele vulnerabile. Ar fi o varianta sa se vina cu vouchere sau alta modalitate?

Sebastian Burduja: Si s-a venit. Cardurile acelea pentru energie, finantate de MIPE pe cadrul financiar multianual 2014-2020. Sigur ca acest cadru se inchide la finalul acestui an. Regula 'n plus trei' este foarte stricta. Deci, pana in decembrie, la finalul lunii, putem sa mai tragem acei bani. Pe schema de plafonare-compensare tintirea a fost aproximativa, pe baza consumului. S-a spus ca, in cazul in care consumi sub 100 de kWh, atunci probabil esti o gospodarie cu venituri mai mici si ai acel plafon de 0,68 lei pe kWh. E adevarat, este o tintire aproximativa si noi cautam solutii cu Ministerul de Finante, cu Institutul National de Statistica, cu ANAF, sa identificam mai bine consumatorii vulnerabili si sa directionam mai mult sprijin catre ei.

AGERPRES: Termoenergetica a acumulat iar datorii destul de mari catre ELCEN. In ce situatie se afla ELCEN? Exista vreun risc ca la iarna bucurestenii sa aiba probleme in furnizarea agentului termic?

Sebastian Burduja: ELCEN este intr-o situatie de criza si imi pare rau sa spun, pentru ca au trecut ani de zile in care povestea s-a repetat. Datoriile Termoenergetica inspre ELCEN sunt de aproximativ un miliard de lei. I-am facut de saptamani de zile o adresa domnului primar general Nicusor Dan si am semnalat aceasta problema, pentru ca sunt doua aspecte: ELCEN a iesit din insolventa si daca va avea probleme, practic creditorii pot cere direct falimentul, el nu mai poate intra din nou in insolventa, aceasta e legea, si pe de alta parte, daca in momentul acesta, in vara, ei isi permit sa onoreze contractele, pentru ca totusi cantitatea de gaz pe care o folosesc este redusa, cand vorbim de 1 octombrie si vor trebui sa aiba un nou contract de furnizare a gazului, vorbim de sume mult mai mari si nu vor avea aceste sume daca Primaria Generala nu gaseste o solutie rapida sa plateasca sumele de la Termoenergetica inspre ELCEN.

AGERPRES: Pentru ca tot vorbim despre gaze, in ce stadiu se mai afla inmagazinarea? Vom avea gaze la iarna? De unde am putea sa importam astfel incat sa acoperim diferenta?

Sebastian Burduja: Vom avea gaze la iarna. Imi doresc ca romanii sa nu tremure nici de frig, nici de frica facturilor. Suntem cu un procent record pot sa-i spun, de 77%, sunt datele de astazi, si comparativ cu perioada similara a anului trecut, ne apropiem de valoarea de un miliard de normal metri cubi mai mult decat inmagazina Romania acum un an de zile. E adevarat, ne-a ajutat si scaderea consumului, pentru ca industria scazand, activitatea industriala a scazut, si atunci s-au consumat mai putine gaze. Deci, noi la 1 septembrie trebuie sa fim cu un grad de umplere de peste 90%, aceasta este tinta pe care Romania o are in fata Comisiei Europene. Suntem convinsi ca vom depasi aceasta tinta. Am depasit si tinta de la 1 iulie, deci ne vom apropia de capacitatea maxima de inmagazinare pe masura ce ne apropiem de sfarsitul acestui ciclu de injectie. La 1 octombrie incepe ciclul de extractie din depozite si, in contextul unei ierni normale, nu vom avea absolut nicio problema.

Daca iarna va fi foarte grea, avem optiunea de a activa un contract pe care Romgaz il are cu Azerbaidjan, unde noi avem o rezerva de un miliard de normal metri cubi si putem sa apelam la aceste gaze care sa ajunga in Romania si sa sustina un eventual deficit pe aceasta zona.

AGERPRES: Companiile trebuie sa faca investitii si sunt de facut in retele de distributie si in puncte de transformare si spun ca nu prea au bani, pentru ca o mare parte sa duce pe impozite. Aveti in vedere cumva modificarea Ordonantei privind impozitarea veniturilor exceptionale ale companiilor?

Sebastian Burduja: Este un subiect de interes pentru Ministerul Finantelor, in primul rand, pentru ca ei au gandit toata aceasta schema de impozitare a veniturilor exceptionale pe care companiile energetice le-au inregistrat in perioada de criza energetica. In contextul in care analizam posibilitatea ajustarii schemei de compensare-plafonare, poate sa intre in acest pachet si, repet, din partea ministerului nostru asumarea este ca orice ajustare vom face, o vom face intr-un mod transparent, etapizat si in consultare cu toata piata.

Este adevarat ca e nevoie de multe investitii in reteaua de transport si de distributie a energiei electrice. Sunt insa si fonduri europene disponibile. Si din Fondul pentru modernizare cred ca sunt deja opt contracte semnate cu Transelectrica. Ele vizeaza linii importante ale sistemului national de transport al energiei electrice, plus o suma de aproximativ un miliard de euro disponibila pentru distribuitori. Si chiar saptamana trecuta am semnat primele contracte cu Enel Distributie in zona Navodari, 31 de milioane de lei pentru modernizarea retelei de distributie. Deci apelul meu catre distribuitor si de cate ori ne-am vazut cu ei le-am spus: accesati aceste fonduri. Ele sunt in mare masura fonduri nerambursabile. Si noi ne-am angajat totodata sa recuperam din restantele pe care le avem fata de furnizori, pentru ca daca rezolvam problema cu furnizorii, ei la randul lor, vor putea sa plateasca distribuitorii la timp si sa degrevam practic tot acest sistem.

AGERPRES: Si pentru ca tot vorbim de furnizori. Care mai este situatia in ceea ce priveste plata banilor catre furnizori? Sunt intarzieri foarte mari.

Sebastian Burduja: Sunt intarzieri, sunt in continuare facturi de la finalul anului trecut pe care noi abia acum reusim sa le acoperim. Ministerul Finantelor este cel responsabil sa puna la dispozitia Ministerului Energiei banii necesari pentru plata acestor compensari si, sigur, Ministerul Muncii pentru consumatorii casnici. Din pacate, nu este doar datoria noastra si noi nu putem sa avem bani in buget decat prin alocari de la Ministerul Finantelor. Acum ne straduim sa gasim impreuna cu ei si cu Ministerul Muncii o formula de Ordonanta de Urgenta. Ea a fost in prima lectura saptamana trecuta si, de principiu, saptamana asta va trece. Ea va permite sa luam sumele colectate in Fondul de solidaritate, din taxa de solidaritate, si exista un sold de 3,1 miliard de lei, si sa le folosim pentru compensare in integralitatea lor, nu limitat la un procent de 30% asa cum prevedea cadrul normativ anterior.

Si atunci vom putea sa mai stingem din aceste restante pe care statul roman le are, sa recuperam. Dar problema nu e rezolvata pana la capat, pentru ca la ANRE mai sunt cereri in evaluare de peste 2 miliarde de lei. Noi avem actualmente la Ministerul Energiei vreo 2 miliarde de lei, deci se vor duce repede cele 3,1 miliarde de lei pe care reusim sa le luam din acest fond de solidaritate si Ministerul de Finante cu siguranta va trebui sa gaseasca solutii. De altfel, noi, la rectificarea bugetara, am trimis deja faptul ca solicitam inca vreo 2 miliarde de lei a ne fi alocate pentru a putea sa onoram si restul facturilor care urmeaza sa fie validate de ANRE.

AGERPRES: Listarea Hidroelectrica a fost un succes. Aveti in vedere scoaterea unui pachet de actiuni al statului la vanzare?

Sebastian Burduja: Cel putin in urmatorul an de zile nu putem face acest lucru, pentru ca statul roman si-a asumat in cadrul procesului de listare ca nu va scoate un nou pachet in urmatoarele 12 luni, pentru a proteja cumva pretul actiunilor. Daca am fi inundat piata cu o listare secundara, cu siguranta, avand in vedere ca va creste oferta, ar fi scazut si pretul. Deci cel putin un an de zile nu vom umbla la asta. Dar asta nu inseamna ca nu ne gandim sa facem lucrul acesta, si pentru Hidroelectrica si pentru alte companii de sub autoritatea noastra tutelara, pentru ca, iata, succesul acesta ne arata ca se poate si ca o companie importanta din sectorul energetic romanesc se poate lista doar pe Bursa de Valori Bucuresti. A fost un obiectiv al statului roman ca aceasta listare sa aiba loc doar la Bucuresti, nu si la Londra, cum isi doreau unii. S-a dovedi faptul ca interesul investitorilor a fost exceptional de bun si atunci putem veni si cu listari secundare pentru celelalte companii in perioada urmatoare, in masura in care va exista apetit din piata.

Listarile in sine sunt corecte, pentru ca ele cresc transparenta companiilor, obliga managementul lor sa fie profesionist, sa fie mai transparent, sa livreze rezultate in mod constant pentru piata. Si, pe de alta parte, sprijina si investitorul roman de tip retail, romanul de rand, care atunci cand vrea sa investeasca in Bursa de Valori Bucuresti are o oferta mai diversa. Sunt companii sigure companiile din domeniul energetic, la nivel mondial sunt considerate investitii destul de prudente, destul de sigure si cu dividende bune in fiecare an. Drept pentru care economiile romanilor se pot inmulti mult mai usor investind in genul acesta de companii si in piata de capital romaneasca decat punand banii intr-un cont bancar sau tinandu-i in podul casei.

AGERPRES: Despre ce alte companii vorbiti, in afara de Hidroelectrica. Ce alte IPO aveti in vedere?

Sebastian Burduja: Le vom analiza pe toate cele mai importante. Nuclearelectrica, oricum are proiecte importante, Romgaz, chiar si SAPE, Oil Terminal, deci sunt companii la care noi ne putem gandi sa iesim cu ele in piata de capital pentru ca si-au castigat in timp o anumita credibilitate. Trebuie sa verificam foarte bine si conditiile de piata si asta se poate face impreuna cu ASF, impreuna cu bancile de investitii mari de la nivel global. Pentru ca la nivelul pietelor de capital din lume nu este cel mai bun moment acum pentru listari. Ele sunt mai degraba in scadere si atunci trebuie sa analizam pe parcursul urmatorului an, pentru ca o asemenea listare nu poate fi facuta mai repede de sase luni, un an de zile, sa vedem daca vor exista conditii de piata corecte, astfel incat sa obtinem un pret corect pentru aceste actiuni. Pentru informatii suplimentare, click aici!