Recent, mai precis dupa demiterea presedintelui Ion Ghizdeanu si numirea in aceasta functie a lui Nicolae Cristian Stanica, fost vicepresedinte al Institutului National de Statistica (acesta conduce si directia generala de analize si prognoze globale a institutiei), Comisia Nationala de Strategie si Prognoza (CNSP) a revizuit datele incluse in documentul intitulat „Prognoza pe termen mediu 2019–2023 –varianta de toamna 2019” in conformitate cu noile realitati economice. In anuntul aferent noii prognoze, se arata inca de la inceput ca „prognoza de toamna 2019 estimeaza o crestere economica in vecinatatea inferioara a nivelului de +4,0% pentru anul 2019, pe baza datelor statistice sectoriale ale conturilor nationale disponibile pentru primul semestru, si de +4,1% pentru anul 2020. Pe termen mediu, cresterea economica se va mentine ridicata comparativ cu media UE (+1,4%), asigurandu-se continuarea procesului de convergenta reala catre media europeana. Pentru perioada 2021-2023, ritmul mediu anual al produsului intern brut (PIB) este de circa +4,2% in termeni reali”.Potrivit anuntului, potentialul economiei romanesti ramane usor superior nivelului prognozat al PIB efectiv, situatie generata de evolutiile din perioada precedenta. Cresterea potentiala a Romaniei a fost de +4,6% in anul 2018 si poate fi considerata o rata de referinta, intrucat datele utilizate au un grad ridicat de certitudine (definitive sau semidefinitive), calculele fiind efectuate de catre Comisia Europeana cu ajutorul metodologiei comune agreate la nivelul tuturor statelor membre. Prognoza de toamna a CNSP publica si evaluari ale cresterii potentiale pentru fiecare an pana la orizontul de prognoza, pe baza unor indicatori specifici cadrului macroeconomic.
Dinamica PIB efectiv – peste cea potentiala, incepand cu anul 2022
Incepand din anul 2022, asa cum precizeaza analistii CNSP; dinamica PIB efectiv se va situa usor peste cea potentiala, pe fondul unei evolutii sustinute de investitii, alaturi de consum, intr-un mediu intern favorizat de stabilitatea si predictibilitatea politicilor macroeconomice si de imbunatatirea sentimentului economic, de relansarea industriei si mentinerea dinamicii sustenabile a serviciilor.
Pe partea ofertei, sectorul serviciilor si cel al constructiilor vor avea dinamici net superioare produsului intern brut, in timp ce industria isi revine treptat, dupa scaderea estimata pentru anul 2019, scadere determinata de incetinirea fluxurilor comerciale globale si de aspectele legate de competitivitate in activitatile producatoare de bunuri de consum. Pe partea cererii, formarea bruta de capital fix va avea o dinamica net superioara celei a consumului final, in timp ce importurile de bunuri si servicii vor depasi usor exporturile, contributia rezultata a exportului net la cresterea reala a PIB mentinandu-se negativa pe tot orizontul de prognoza. Dupa deteriorarile din 2018 si 2019, ca urmare a stimularii cererii de consum si a slabirii exporturilor, echilibrarea structurii produsului intern brut pe partea de utilizari va conduce la o ajustare treptata a deficitului de cont curent spre nivelul de echilibru pe termen mediu. Conform standardelor europene, media pe trei ani a deficitului de cont curent nu trebuie sa depaseasca 4% din PIB.
Tensiunile se perpetueaza pe piata muncii, cu o crestere anuala ponderata a numarului de salariati
In perioada 2020-2023, numarul mediu de salariati va avansa in medie cu 2% anual, un ritm usor mai redus decat in perioada precedenta, avand in vedere gradul ridicat de tensionare a pietei muncii, dupa cum se mai arata in anuntul CNSP. In orizontul de prognoza, un rol important apartine imbunatatirii structurii ocuparii fortei de munca, in favoarea categoriilor profesionale cu un grad mai ridicat de calificare. De asemenea, castigul salarial mediu net real se va majora cu un ritm in usoara decelerare, dar mai apropiat de avansul preconizat al productivitatii. In privinta preturilor de consum, procesul de dezinflatie va continua, pe fondul epuizarii excesului de cerere de consum, inflatia medie anuala ajungand la 2,6% in anul 2023, de la 3,8% in 2019.
Prognoza ia in considerare o usoara ameliorare a contextului international, care se reflecta, ca si in cazul prognozei de toamna a Comisiei Europene, intr-o imbunatatire a perspectivelor de crestere globala, de la 2,9%
in 2019 la 3,0% si 3,1% in 2020 si, respectiv, 2021. La nivel european, se presupune pastrarea dinamicii de 1,4% a PIB mediu al UE in intervalul 2019-2021, in timp ce zona euro va experimenta o accelerare moderata de la 1,1% in 2019 la 1,2% in 2020-2021.
In acelasi timp, sunt de evidentiat corectiile in sens descendent fata de prognoza de primavara, de la 5,5%-5,7% la 4,0%-4,1% in 2019-2020, determinate de evolutiile economice din primele sase luni din acest an privind structura PIB si primele noua luni privind principalii indicatori lunari ai productiei si cifrei de afaceri pe sectoare de activitate, respectiv: incetinirea cresterii economice trimestriale, de la 5,0% in primul trimestru la numai 3,0% in trimestrul al treilea, cu posibilitatea unei reveniri relative in ultimul trimestru; intrarea dinamicii reale a productiei industriale in teritoriu negativ, cu o accentuare in perioada iunie-august 2019, urmata de o usoara atenuare in octombrie; scaderea activitatii in agricultura in a doua jumatate a anului; datele publicate de INS cu privire la efectivul salariatilor si castigul salarial mediu brut; evolutia contului curent in ianuarie-septembrie 2019. Pentru a descarca noua prognoza cu date rectificate a CNSP, click aici!
