Ciolacu: Romania nu isi mai permite facilitati si privilegii de 75 miliarde lei pe an

Forma finala a masurilor fiscal-bugetare pentru care Guvernul urmeaza sa isi asume raspunderea a fost elaborata, a declarat, luni, premierul Marcel Ciolacu, care a subliniat, in debutul sedintei Executivului, ca Romania "nu isi mai permite" facilitati si "privilegii" de 75 de miliarde de lei plus o evaziune fiscala de 150 de miliarde de lei anual, care reprezinta 15% din PIB.

"Avem astazi forma finala a masurilor fiscal-bugetare, dupa consultarile cu toti partenerii sociali, sindicate, patronate, ONG-uri si cu administratia locala. O buna parte din propunerile lor se regasesc in acest proiect. Acesta este actul pe care am decis sa imi asum raspunderea in Parlament. Sunt masuri care vizeaza stoparea risipei bugetare, combaterea evaziunii si reasezarea sistemului fiscal pe baze echitabile. Romania nu isi mai permite facilitati si privilegii de 75 de miliarde de lei, plus o evaziune fiscala de 150 de miliarde de lei pe an. Adunate inseamna 15% din PIB. Nu exista vreun exemplu de stat modern care sa poata functiona in asemenea conditii", a afirmat Ciolacu.

El a adaugat ca bugetul Romaniei se bazeaza pe taxele platite de salariati, pe consumul acestora si pe investitiile publice. Pe de alta parte, Ciolacu a remarcat "un paradox aberant": Romania are cea mai mare impozitare a muncii din Europa, dar printre cele mai mici taxe si impozite din Europa pe capital.

"Ca premier, eu sunt obligat sa pun interesul Romaniei mai presus decat interesele unor grupuri nemultumite ca fac profituri nu de miliarde de euro, ci doar de sute de milioane de euro. Exista un interes vital, acela sa nu ajungem la stoparea fondurilor europene si a reformelor din PNRR. Insumat, vorbim de o miza uriasa, peste 70 de miliarde de euro si de aderarea Romaniei la OECD, care ar aduce un aflux de investitii straine in tara noastra. Nu-mi voi asuma sa pun in pericol asemenea obiective strategice ale Romaniei", a sustinut prim-ministrul.

El a respins declaratiile conform carora masurile propuse de Guvern ar aduce "austeritatea", sustinand ca masuri de austeritate au fost cele din 2010, cand s-au taiat salarii si pensii si s-a majorat TVA-ul de la 19 la 24%.

"Atunci, romanii au fost saraciti si s-a prabusit puterea de cumparare. Acest Guvern nu creste insa TVA-ul general si pastram la 9% TVA-ul pentru alimente si medicamente, la fel cum pastram TVA-ul cel mai mic, 5%, la lemne de foc, energie, gaze si carti. Deci, nu exista niciun risc pentru ca preturile sa creasca la iarna. In plus, nu se poate vorbi de austeritate cand o masura-cheie este cresterea salariului minim cu 10%, de la 3.000 la 3.300, iar in constructii, prin ordonanta de urgenta, marim salariul minim cu 12,5%, de la 4.000 la 4.500. Vorbim, astfel, de o crestere a salariului minim pentru 2 milioane de oameni, iar angajatii obisnuiti nu vor plati nicio taxa in plus", a explicat Marcel Ciolacu.

El a mai subliniat ca va fi implementata "cea mai ambitioasa" reforma a aparatului bugetar de dupa Revolutie.

"Este adevarat, unii nu vor mai fi sefi la stat. Se vor desfiinta mii de posturi de sefi, cu toata liota de consilieri, soferi si secretari. Este cea mai ambitioasa reforma a aparatului bugetar de dupa Revolutie si ar fi fost de asteptat ca acest proces sa fie demarat mai devreme. Deoarece nu s-a intamplat, am sa fac eu acest lucru. Nu am de gand sa dau niciun pas inapoi. Este nevoie de o reforma majora si sunt pregatit sa mi-o asum, fiindca este singura sansa pentru a continua dezvoltarea Romaniei", a transmis prim-ministrul.

Potrivit expunerii de motive a actului normativ, se instituie un impozit minim pe cifra de afaceri. Acesta se datoreaza in situatia in care contribuabilul inregistreaza in anul precedent o cifra de afaceri de peste 50.000.000 euro, care in anul de calcul determina un impozit pe profit cumulat de la inceputul anului fiscal mai mic decat impozitul minim pe cifra de afaceri.

In ceea ce priveste impozitul pe veniturile microintreprinderilor se reglementeaza doua cote de impozitare, in functie de veniturile realizate si natura activitatilor desfasurate: un impozit de 1% pentru microintreprinderile care realizeaza venituri care nu depasesc 60.000 euro inclusiv si un impozit de 3% pentru cele care realizeaza venituri peste aceasta suma.

Totodata, se propune revizuirea reglementarii privind acordarea facilitatilor fiscale pentru persoanele fizice care obtin venituri din salarii si asimilate salariilor ca urmare a desfasurarii activitatii de creare de programe pentru calculator in sensul restrangerii aplicarii facilitatilor fiscale numai la locul unde se afla functia de baza, in baza unui contract individual de munca, raport de serviciu, act de delegare sau detasare. De asemenea, se propune limitarea aplicarii facilitatii fiscale pana la 31 decembrie 2028 inclusiv, similar cu termenul prevazut pentru facilitatile fiscale acordate sectoarelor constructii, agricol si industria alimentara precum si introducerea unui plafon de 10.000 de lei pana la care se acorda scutirea de la plata impozitului pe venit. Pentru partea din venitul brut lunar ce depaseste 10.000 lei nu se aplica facilitatile fiscale.

Prin actul normativ se mai propune revizuirea reglementarii privind acordarea facilitatilor fiscale pentru sectorul constructii, precum si in sectorul agricol si in industria alimentara in sensul restrangerii aplicarii facilitatilor fiscale pentru un singur contract individual de munca, cu norma intreaga sau cu timp partial, pentru veniturile din salarii si asimilate salariilor de pana la 10.000 lei inclusiv. In cazul existentei mai multor raporturi juridice care genereaza venituri din salarii si asimilate salariilor, scutirea se acorda la locul unde se afla functia de baza.

Incepand cu data de 1 iulie 2024, se are in vedere modificarea cotei de impozit pentru veniturile realizate de persoanele fizice a caror provenienta nu poate fi dovedita prin introducerea unei cote de 70%, aceasta avand ca scop cresterea conformarii voluntare a contribuabililor, cu implicatii favorabile asupra cresterii incasarilor bugetare.

Se propune si eliminarea exceptarii de la plata contributiei de asigurari sociale de sanatate datorate de persoanele fizice in baza contractelor individuale de munca incheiate cu angajatori care desfasoara activitati in sectorul constructii, sectorul agricol sau in industria alimentara si se incadreaza in conditiile pentru acordarea facilitatilor.

O alt masura vizeaza trecerea de la aplicarea cotei reduse de TVA de 9% la aplicarea cotei standard pentru livrarea de bere fara alcool si de alimente cu zahar adaugat, al caror continut total de zahar este de minimum 10g/100g produs.

Se mai au in vedere modificari vizand cota redusa aplicabila livrarii si instalarii de panouri fotovoltaice, panouri solare termice, pompe de caldura si alte sisteme de incalzire de inalta eficienta.

Se propune majorarea nivelului accizelor pentru alcool si bauturi alcoolice incepand cu 1 ianuarie 2024, precum si pentru produse din tutun prelucrat.

In vederea diminuarii cheltuielilor de personal ale bugetului general consolidat, se propune diminuarea cu cel putin 25% a functiilor de demnitate publica de secretar de stat, consilier de stat/subsecretar de stat/vicepresedinte si a functiilor de demnitate publica asimilate acestora; desfiintarea posturilor vacante; desfiintarea functiei de sef birou.

 

Guvernul a adoptat, luni, proiectul de lege privind "oprirea risipei bugetare", combaterea evaziunii si asigurarea echitatii fiscale, dupa ce au fost dezbatute observatiile de la ministerele avizatoare, a anuntat purtatorul de cuvant al Executivului, Mihai Constantin.

"In scurt timp, proiectul va fi trimis catre Parlament pentru formularea de amendamente, in termenul care va fi stabilit in sedinta comuna a Birourilor permanente de la Senat si Camera Deputatilor. Ulterior, in cadrul unei noi sedinte de Guvern, vor fi dezbatute si incorporate amendamentele acceptate, urmand ca Guvernul sa isi asume raspunderea in Parlament pe acest proiect in sedinta comuna a celor doua Camere, potrivit reglementarilor constitutionale", a precizat Mihai Constantin, in cadrul unei conferinte de presa, la Palatul Victoria.

Fata de forma lansata in consultare publica de catre Ministerul Finantelor au fost adoptate o serie de modificari la proiectul de lege. Acestea vizeaza acordarea bonurilor de masa, TVA pentru bilete la spectacole si evenimente sportive, precum si calculul impozitului pentru companiile multinationale.

"Bonurile de masa vor acordate ca si pana acum, insa Ministerul de Finante are termen o saptamana pentru a propune Executivului un proiect de ordonanta de urgenta care va limita comisioanele implicate in acest proces de distributie a bonurilor de masa. De asemenea, taxa pe valoare adaugata pentru biletele la spectacole, concerte, evenimente culturale si sportive va fi de 9%. O mentiune si in ceea ce priveste calculul impozitului pentru companiile multinationale. Din totalul cifrei de afaceri, pe langa investitii, vor fi scazute si accizele, care reprezinta, de asemenea, o taxa. Impozitul va ramane la 16 procente din profit, dar nu mai putin de 1% din cifra de afaceri calculata conform criteriilor enuntate mai devreme", a explicat reprezentantul Guvernului.

Pentru institutiile de cultura cu mai putin de 50 de angajati, oportunitatea de comasare va reveni autoritatilor locale. A fost eliminat, de asemenea, pragul de 2,5% din bugetul autoritatilor locale cu care acestea pot finanta evenimente culturale, sportive sau recreative. Pragul de 2,5% vizeaza insa fondurile colectate in nume propriu la nivelul acestor autoritati locale, a indicat purtatorul de cuvant al Guvernului.

Totodata, s-a decis ca reglementarea salariului minim in constructii si agricultura se va face prin ordonanta de urgenta separata, astfel incat salariile sa poata creste "cat mai repede cu putinta", a explicat Mihai Constantin.

Potrivit acestuia, "salariul minim pe economie in general, care va creste cu zece procente, la 3.300 de lei, va fi reglementat printr-o hotarare de Guvern care va fi adoptata, de asemenea, cat mai rapid".

 

Consiliul Economic si Social (CES) a avizat nefavorabil, in sedinta de luni, proiectul de Lege privind unele masuri fiscal bugetare pentru asigurarea sustenabilitatii financiare a Romaniei pe termen lung, aratand ca masurile de reducere a cheltuielilor sunt neconvingatoare si vor avea efecte negative asupra economiei.

Totodata, CES precizeaza ca s-a pronuntat deja printr-un aviz nefavorabil in legatura cu eliminarea prin ordonanta de urgenta a obligatiilor de predictibilitate si stabilitate ale Codului Fiscal.

"Masurile de reducere a cheltuielilor sunt neconvingatoare. Guvernul si-a propus sa colecteze 100 de miliarde de lei (85%) din mediul privat si doar 16 miliarde de lei (15%) din eficientizarea cheltuielilor publice, ori, acest dezechilibru trebuie ajustat; acoperirea deficitului bugetar prin masuri de crestere a poverii fiscale pentru mediul economic privat s-a dovedit in trecut ca a avut un efect contrar, fiind foarte probabil ca, in urma acestor masuri, veniturile la buget sa scada, in loc sa creasca. Cresterea fiscalitatii stimuleaza tendintele evazioniste, iar autoritatile statului s-au dovedit pana in prezent incapabile sa tina sub control fenomenele evaziunii si muncii la negru; mediul de afaceri are nevoie de predictibilitate si stabilitate pentru o dezvoltare economica sanatoasa, deziderat negat de punerea in aplicare a acestor masuri incepand cu data de 1 ianuarie 2024, respectiv in termen de 3 luni, si nu de 6 luni, astfel cum prevede Codul fiscal; restrictiile referitoare la facilitatile acordate IMM-urilor sunt nejustificate. Guvernul nu tine cont de trasaturile specifice acestei categorii de agenti economici, iar premisa de la care porneste fundamentarea cresterii impozitului pe cifra de afaceri are la baza o ipotetica rata a profitului de 12,5% care s-ar realiza in medie in sectorul IMM-urilor", se spune in documentul citat.

CES sustine ca supraimpozitarea microintreprinderilor va impovara microintreprinderile care platesc si nu le va afecta pe cele care practica evaziunea fiscala.

"Impozitul de 3% pe venitul microintreprinderilor nu se justifica sub nicio forma, companiile vizate sunt IMM-uri, care sunt cele mai vulnerabile sunt si asa supuse de 3 ani la multiple socuri. In general, acest tip de firme au un grad de capitalizare redus, iar efectul celor propuse de proiect va fi ca povara suplimentara asupra IMM va fi directionata catre consumatori/beneficiari si automat se va reflecta in preturile care vor creste din nou. O crestere de taxe va diminua rentabilitatea IMM-urilor, care ar putea fi nevoite sa inchida sau sa reduca activitatea, inclusiv prin disponibilizari care vor reduce treptat incasarile bugetare, existand riscul de insolventa si faliment, mai ales in conditiile in care acest demers care se propune vine dupa efectele nefaste ale pandemiei peste care s-au suprapus multiplele crize in cascada care sunt in derulare (razboi la granita, preturile la energie si combustibil etc). Si societatile cu activitate de export vor fi in mod vadit dezavantajate in concurenta cu societati din tari care nu au fiscalitate atat de impovaratoare. De asemenea, apare ca fiind nejustificat si faptul ca firme cu pierderi sunt puse in situatia de a plati un impozit pe profit care sa fie la nivelul a 1% din cifra de afaceri. Aceste firme, si asa in situatie dificila, vor fi decapitalizate sau chiar trimise in insolventa", se arata in document.

Conform CES, impozitarea pe cifra de afaceri este o masura care va avea efecte negative asupra economiei si va influenta negativ perspectivele de dezvoltare economica. Pentru unele sectoare va fi o lovitura foarte grea (retail, energie, automotive), iar, in cazul altora, va crea distorsiuni majore. Acesta va scadea competitivitatea exporturilor si se va transfera in pret ca un TVA. Taxa pe cifra de afaceri, inclusiv in sistemul financiar, nu este limitata in timp, asa incat se va transforma intr-o taxa permanenta. Potrivit CES, acest fapt nu este unul normal si trebuie avut in vedere ca va aduce dupa sine o crestere a preturilor sau a costurilor de finantare. Mai mult, in multe situatii modelul propus va duce la o dubla taxare, asa cum va in fi cazul, spre exemplu, societatilor de furnizare de energie.

"In plus, introducerea unui impozit special pe bunurile imobile si mobile de valoare mare si aplicarea lui la bunurile achizitionate inaintea intrarii in vigoare a legii are un caracter retroactiv si incalca principiul securitatii juridice, conform caruia contribuabilii trebuie sa poata sa se bazeze pe legislatia existenta atunci cand iau decizii financiare legate de achizitia de bunuri. In ceea ce priveste taxarea speciala a vehiculelor cu o valoare mai mare de 375.000 lei, aceasta masura ar putea bloca eforturile europene pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera, deoarece noul impozit va descuraja achizitionarea de vehicule noi, mai eficiente din punct de vedere energetic si mai putin poluante. Un alt aspect problematic cu privire la aceasta prevedere este ca actuala reglementare omite excluderea firmelor de leasing de la plata impozitului special; un aspect foarte grav este acela ca efectele pe termen imediat si mediu vor determina o incetinire semnificativa a economiei", se mentioneaza in document.

Potrivit CES, restrictionarea/ reducerea facilitatilor din domeniile considerate anterior de catre Guvernul Romaniei ca fiind "sector prioritar, de importanta nationala pentru economia romaneasca" respectiv sectoarele IT, constructii, agricultura si industria alimentara sunt nejustificate si sunt de natura sa scada competitivitatea si atractivitatea pentru investitori a acestor domenii, sa accentueze criza de resurse umane, sa stimuleze fenomenele muncii nedeclarate, evaziunea fiscala si concurenta neloiala. Totodata, veniturile nete ale celor care in prezent lucreaza cu forme legale in aceste sectoare economice vor fi diminuate in urma reducerii facilitatilor fiscale. Prin eliminarea scutirilor, forta de munca din Romania va fi atrasa de piata de munca din alte state ale Uniunii Europene. Mai mult decat atat, CES sustine ca modificarea facilitatilor din domeniul constructiilor incalca acordul incheiat in anul 2018, pe o durata de" 10 ani, intre Guvernul Romaniei si Federatia Patronala a Societatilor din Constructii, acord care a fost transpus in Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 114/2018.

"In ceea ce priveste tichetele de masa, Guvernul sustine ca nu se genereaza pierderi in valoarea lor prin aplicarea CASS de 10%, intrucat prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 69/2023, valoarea tichetelor va creste de la 1 august 2023 la 35 lei, iar de la 1 ianuarie 2024 la 40 lei. In proiectul de Lege nu se specifica obligativitatea acordarii tichetelor la valoarea maxima de catre angajator. Asadar, pentru o mare parte din salariati, apare o pierdere evidenta pe segmentul tichete de masa," precizeaza sursa citata.

Pentru societatile comerciale la care statul este actionar majoritar, posturile vacante se desfiinteaza odata cu intrarea in vigoare a legii, ceea ce creeaza probleme in functionarea acestora din lipsa de personal de executie, iar raportat la societatile cu care lucreaza in mediu concurential (ex.: CFR Calatori, CFR Marfa), se creeaza discriminare, nemaiputand sa isi dimensioneze personalul in raport cu activitatea desfasurata.

Conform sursei citate, prin cresterea poverii fiscale va fi afectata competitivitatea intreprinderilor romanesti in comparatie cu cele care opereaza in tarile vecine, care au un regim fiscal comparativ mai favorabil decat Romania.

CES sustine ca restrictiile propuse referitoare la numarul contractelor de munca ale angajatilor din domeniile in care se acorda facilitati este de natura sa incalce dreptul la munca, un drept fundamental al cetatenilor prevazut in Constitutie.

"Instituirea unui impozit suplimentar de 1% pe cifra de afaceri pentru anumite categorii de intreprinderi va avea ca efect cresterea costurilor pentru consumatorul final; cresterea costurilor de exercitare a profesiilor liberale ca urmare a cresterii taxelor, in special pentru exercitarea profesiei de avocat, este de natura sa restranga accesul la justitie pentru persoanele cu venituri mai mici, care nu-si vor putea permite sa plateasca onorariile crescute ale avocatilor; cresterea poverii fiscale pentru mediul economic privat se va reflecta pentru intreprinderi in cresterea costurilor de productie si, pe cale de consecinta, in cresterea preturilor platite de consumatori. Prin urmare, aceasta lege de "crestere a sustenabilitatii financiare a Romaniei va contribui la deteriorarea intr-o si mai mare masura a nivelului de trai al populatiei; masurile fiscale prezentate in cadrul proiectului nu au fost fundamentate pe baza unor analize de impact, masurile fiind adoptate cu incalcarea prevederilor Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnica legislativa pentru elaborarea actelor normative, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare. Mai mult, initiatorul, in nota de fundamentare, la rubricile "3.4.1. Impactul asupra economiei si asupra principalilor indicatori macroeconomici" si "3.5. Impactul asupra mediului de afaceri" mentioneaza ca "nu este cazul", desi toate masurile mentionate in cuprinsul proiectului vor avea ca efect: o scadere economica ca urmare a restrangerii activitatii economice sau chiar a inchiderii activitatii de catre antreprenori, din cauza imposibilitatii sustinerii taxelor si impozitelor; o crestere a preturilor ca urmare a transferarii de catre agentii economici a costurilor suplimentare, generate de politica fiscala, catre consumatori; o crestere a ratei inflatiei; o scadere a consumului", se spune in avizul CES.

Pe de alta parte, CES avertizeaza ca o eventuala comasare a unitatilor de invatamant sub 50 de angajati, care implica reducerea numarului de angajati de la fiecare unitate comasata, conduce la un blocaj clar in functionarea respectivelor unitati scolare.

"Timpul real alocat de la initierea proiectului pentru consultare si dezbatere este derizoriu, mai ales avand in vedere faptul ca problema deficitului bugetar este cunoscuta de multa vreme; organizatiile sindicale au formulat solicitari in baza prevederilor art.7 alin. (9) din Legea nr. 52/2003, cu modificarile si completarile ulterioare, privind transparenta decizionala in administratia publica; lipsa unei ample dezbateri publice aplicate poate conduce spre adoptarea unor masuri ce vor avea un grav impact economic si social", se mai spune in document. Pentru informatii suplimentare, click aici!