Institutul National de Statistica (INS) a comunicat si datele privind evolutia productiei industriale in mai si primele cinci luni din 2020. Statisticile indica o dinamica anuala negativa pentru a 12-a luna consecutiv si o evolutie sub ritmul potential pentru a 11-a luna la rand in mai, confirmandu-se finalul ciclului economic post-criza, determinat de incidenta socului indus de pandemie. Cu toate acestea, din perspectiva ritmului lunar se evidentiaza o redinamizare in mai, ceea ce exprima faptul ca punctul culminat al crizei induse de pandemie in sfera industriei a fost depasit.Astfel, conform INS productia industriala a crescut cu 15.1% luna/luna in mai (dupa ajustarile severe din martie si aprilie), evolutie determinata de redinamizarea componentei prelucratoare (ritm lunar de 20.6%), in contextul eliminarii graduale a restrictiilor implementate pentru contracararea crizei sanitare si mix-ului relaxat de politici economice (fara precedent) in tarile UE.
Pe de alta parte, productia a continuat sa scada in ramurile energie si utilitati si extractiva in mai, cu dinamici lunare de 1.7%, respectiv 4.3%. Din perspectiva an/an industria interna s-a ajustat pentru a 12-a luna consecutiv in mai, cu 30.6% (comparativ cu un declin cu 38.6% an/an in aprilie).
Industria prelucratoare a scazut cu 33.8% an/an in mai (dupa ajustarea cu 44.9% an/an din aprilie), in timp ce componentele energie si utilitati si extractiva au inregistrat ritmuri de declin de 11.8% an/an, respectiv 18.2% an/an. Analiza pe marile grupe industriale evidentiaza ajustarea componentei bunuri de capital cu 49.8% an/an in mai (ritm in atenuare dupa declinul cu 63.1% an/an din aprilie), evolutie care confirma climatul investitional dificil, in contextul incertitudinilor cu privire la evolutia crizei sanitare.
De asemenea, componentele bunuri intermediare, bunuri de uz curent si bunuri de folosinta indelungata au consemnat scaderi cu ritmuri anuale de 22%, 22.3%, respectiv 41% in luna mai.
Prin urmare, in primele cinci luni ale anului curent productia industriala a scazut cu 17.4% an/an, evolutie determinata, in principal, de ajustarea componentei prelucratoare cu 19.7% an/an, in contextul incidentei pandemiei (soc fara precedent pentru comertul international) si consecintelor acesteia (inclusiv restrictiile implementate pentru contracararea crizei sanitare).
Componentele energie si utilitati si extractiva s-au diminuat cu ritmuri anuale de 6.1%, respectiv 9.8% in perioada ianuarie-mai. Analiza pe marile grupe industriale evidentiaza declinul productiei de bunuri de capital cu 28.3% an/an, expresie a climatului investitional dificil, in contextul socului fara precedent.
De asemenea, productiile de bunuri intermediare, bunuri de uz curent si bunuri de folosinta indelungata au consemnat ajustari cu ritmuri anuale de 13.4%, 14.2%, respectiv 19.8% in intervalul ianuarie-mai. Din perspectiva evolutiei productiei cele mai dinamici ramuri ale industriei prelucratoare in primele cinci luni din 2020 au fost farmaceutica (0.9% an/an) si tutun (7.6% an/an).
La polul opus, cele mai severe ajustari ale productiei s-au inregistrat la nivelul ramurilor tabacirea si finisarea pieilor / fabricarea articolelor de voiaj si marochinarie, harnasamentelor si incaltamintei / prepararea si vopsirea blanurilor (37.1% an/an), repararea, intretinerea si instalarea masinilor si echipamentelor (34.6% an/an), fabricarea autovehiculelor de transport rutier, remorci si semiremorci (34.2% an/an), fabricarea de mobila (30.7% an/an) si fabricarea articolelor de imbracaminte (29.5% an/an).
Conform estimarilor econometrice elaborate (si sintetizate in al treilea grafic din partea dreapta) industria interna a evoluat sub potential pentru a 11-a luna consecutiv in mai, perioada in care componenta structurala a productiei a continuat sa se deterioreze.
Apreciem ca industria interna a depasit punctul critic al socului indus de pandemie in luna aprilie si trimestrul II si consideram ca ramura secundara a economiei va initia ciclul post-pandemie, scenariu sustinut de redinamizarea Zonei Euro si nivelul redus al costurilor reale de finantare. In scenariul central investitiile productive ar putea creste cu un ritm mediu anual de aproximativ 3% in perioada 2020-2022, evolutie sustinuta de ameliorarea climatului din Zona Euro (principalul partener economic), nivelul redus al costurilor reale de finantare si potentialul de dezvoltare pentru infrastructura critica.
