In deschiderea lucrarilor forumului „Fiscalitate pentru Industria Serviciilor Financiare” (eveniment ce a avut loc la data de 5 decembrie a.c., care se afla la editia a doua si este organizat, la Bucuresti, de Institutul Bancar Roman), Florin Georgescu, prim-viceguvernatorul Bancii Nationale a Romaniei (BNR) a aratat ca „politica fiscala nu este doar acea componenta a mix-ului de politici economice prin care sunt asigurate resursele bugetare necesare furnizarii bunurilor si serviciilor publice, ci si o parghie importanta, daca este proiectata si aplicata in mod adecvat, de stimulare a cresterii economice si de repartitie echilibrata a acesteia. Insa, conceperea politicii fiscale porneste de la faza in care se afla evolutia ciclului economic. Atunci cand economia este in perioada de avant, cunoscand ca actiunea operatorilor economici este pro-ciclica, politica fiscala (la fel ca si cea monetara, cea a veniturilor si cea macro-prudentiala) este necesar a fi anti-ciclica sau, cel putin, neutra, in scopul plasarii cresterii economice in apropierea celei potentiale pentru evitarea supraincalzirii. Iar cand economia este in faza de recesiune, politica fiscala se impune a fi stimulativa, prin generarea unui impuls fiscal adecvat, in scopul accelerarii economiei spre nivelul sau potential. Atunci cand politica fiscala este pro-ciclica, respectiv atunci cand este laxa, desi economia evolueaza peste potential si restrictiva cand exista deficit de cerere, creste volatilitatea activitatii economice. Fluctuatiile ample ale dinamicii PIB induc incertitudini substantiale in procesul decizional, iar primele de risc cerute de investitori sunt in crestere”.Avand in vedere acest context economic, dintre temele relevante si de interes pentru intermedierea financiara din Romania, prim-viceguvernatorul BNR a ales, printre altele, sa vorbeasca despre implementarea directivei anti-evaziune. „Directiva europeana anti-evaziune a generat modificari semnificative ale legislatiei fiscale din Romania, vizand masuri concrete de prevenire a planificarii fiscale agresive, de crestere a transparentei fiscale si de creare a conditiilor pentru o concurenta echitabila. Aspecte precum limitarea deductibilitatii dobanzilor si asigurarea trasabilitatii tranzactiilor financiare, inclusiv a celor privind transferul activelor in strainatate, aplicabile incepand de la 1 ianuarie 2018, sunt relevante nu numai din perspectiva ameliorarii bazei de impozitare, ci si pentru revigorarea cererii de credite bancare din partea intreprinderilor. In conditiile in care finantarea intra-grup va deveni mai costisitoare din punct de vedere fiscal, atat interesul firmelor pentru imprumuturile bancare, cat si capacitatea acestora de a contracta credite bancare, in conditiile unui mai bun raport dintre datorii si capital (debt/equity), se vor majora. Este cunoscut de altfel faptul ca, indiferent de situatia profitabilitatii, companiile din Romania au apelat, pana in prezent, intr-o masura redusa la creditarea de la institutiile financiare autohtone (care reprezinta numai 8% din bilant), in principal din cauza situatiei nebancabile a firmelor, caracterizate printr-un grad inalt de indatorare. Insa, pe masura ce acestea isi vor imbunatati gradul de capitalizare, prin cresterea costului de oportunitate al imprumuturilor de la actionari, cererea de credite din partea firmelor va deveni din ce in ce mai solvabila. Cat din aceasta sansa va fi valorificata de catre sistemul financiar depinde de reusita configurarii unor pachete de produse financiare atractive pe termen lung, dar se pot aduce contributii valoroase in acest sens”, a subliniat Florin Georgescu. Informatii suplimentare, la www.bnr.ro
