BNR: Rata anuala a inflatiei a scazut marginal in decembrie 2022, la 16,37%

In cadrul unei sedinte, Consiliul de administratie a discutat si adoptat deciziile de politica monetara, pe baza datelor si analizelor privind caracteristicile recente si perspectiva evolutiilor macroeconomice pe termen mediu prezentate de directiile de specialitate si a altor informatii interne si externe disponibile.

In discutiile privind evolutia recenta a inflatiei, membrii Consiliului au aratat ca rata anuala a inflatiei a scazut de la 16,76 la suta in luna noiembrie, la 16,37 la suta in decembrie 2022 - nivel doar marginal superior celui prognozat - , ajungand astfel pe un platou in trimestrul IV 2022, asa cum s-a anticipat. S-a observat ca pe ansamblul intervalului rata anuala a inflatiei a inregistrat o crestere mult mai modesta decat in trimestrele precedente - de la 15,88 la suta in septembrie - , in conditiile accentuarii impactului dezinflationist al dinamicii agregate a componentelor exogene ale IPC, in principal ca efect al scaderii considerabile a pretului combustibililor, pe fondul descresterii cotatiei titeiului si al aprecierii leului in raport cu dolarul SUA. Influente dezinflationiste suplimentare minore au venit de pe segmentele energie si preturi administrate, pe seama unor efecte de baza, au sesizat unii membri ai Consiliului.

In schimb, rata anuala a inflatiei CORE2 ajustat si-a reaccelerat usor ascensiunea in trimestrul IV 2022, contrar previziunilor, urcand de la 11,9 la suta in septembrie, la 14,6 la suta in decembrie 2022. Totodata, avansul a fost antrenat, de aceasta data, in principal de subcomponenta non-alimentara si intr-o mai mica masura de scumpirea alimentelor procesate. Cresterile cvasi-generalizate si mai accentuate de preturi consemnate indeosebi in primele doua luni ale trimestrului pe segmentul marfurilor nealimentare si pe cel al serviciilor ar putea fi totusi un fenomen temporar, reflectand probabil majorari intarziate sau suplimentare de costuri, precum si ajustari ale marjelor de profit, in contextul unei cereri de consum inca relativ solide, dar anticipata a slabi in viitorul apropiat, au sustinut unii membri ai Consiliului.

In urma analizei, s-a convenit ca responsabile de ascensiunea ratei anuale a inflatiei CORE2 ajustat continua sa fie socurile globale pe partea ofertei - amplificate si prelungite de razboiul din Ucraina si de sanctiunile asociate - , precum si seceta extinsa din anul trecut, ale caror efecte inflationiste, directe si indirecte, au fost potentate si in trimestrul IV 2022 de cotele inalte ale asteptarilor inflationiste pe termen scurt, de rezilienta cererii pe anumite segmente, precum si de ponderea insemnata detinuta in cosul de consum de produsele alimentare si de cele importate.

Totodata, s-a remarcat ca preturile productiei industriale pentru piata interna au continuat sa-si tempereze cresterea de dinamica pe segmentul bunurilor de consum in trimestrul IV 2022, in conditiile accentuarii descresterii variatiei preturilor celor de folosinta indelungata, relevand o tendinta de atenuare a impactului socurilor adverse pe partea ofertei asupra costurilor producatorilor in aceasta perioada. Asteptarile inflationiste pe termen scurt ale agentilor economici si-au cvasi-stopat totusi ajustarea descendenta spre finele anului trecut, la fel ca si expectatiile inflationiste pe termen mai lung ale analistilor bancari, care au ramas astfel deasupra intervalului tintei, in timp ce puterea de cumparare a consumatorilor s-a erodat usor si in octombrie-noiembrie 2022, in conditiile adancirii mai pronuntate in teritoriul negativ a cresterii anuale a salariului mediu net real, au subliniat mai multi membri ai Consiliului.

 

In ceea ce priveste pozitia ciclica a economiei, membrii Consiliului au aratat ca noua varianta provizorie a datelor statistice reconfirma cresterea semnificativ peste asteptari a activitatii economice in trimestrul III 2022 si intr-un ritm similar celui din precedentele trei luni, de 1,2 la suta, ce implica o marire a excedentului de cerere agregata si in acest interval. In schimb, fata de aceeasi perioada a anului precedent, cresterea PIB a continuat sa decelereze in trimestrul III 2022 - la 3,8 la suta, de la 5,1 la suta in trimestrul II - , ramanand totusi insemnata din perspectiva istorica, cu aportul principal venit de aceasta data din partea formarii brute de capital fix, urmat la o distanta apreciabila de cel al consumului gospodariilor populatiei. Evolutia exportului net a redevenit insa puternic contractionista in trimestrul III, in conditiile in care dinamica anuala a volumului importului a depasit-o sensibil pe cea a exportului de bunuri si servicii. Pe acest fond, soldul negativ al balantei comerciale si-a accelerat considerabil cresterea in raport cu perioada similara a anului anterior, in pofida restrangerii decalajului nefavorabil dintre variatia anuala in scadere a preturilor importurilor si cea a preturilor exporturilor, iar deficitul de cont curent si-a dublat ritmul de crestere in termeni anuali, inclusiv ca urmare a deteriorarii severe a soldului balantei veniturilor primare.

In ceea ce priveste perspectiva apropiata, membrii Consiliului au convenit ca fiind probabila o incetinire progresiva a cresterii economiei in trimestrele IV 2022 si I 2023, sub impactul prelungirii razboiului din Ucraina si al extinderii sanctiunilor asociate. Evolutiile implica o restrangere insemnata a excedentului de cerere agregata in acest interval, pozitionat insa pe o traiectorie mai ridicata decat cea anticipata in noiembrie 2022, in timp ce dinamica anuala a PIB este asteptata sa se mareasca usor in trimestrul IV 2022, pe fondul unui efect de baza.

S-a observat ca cei mai recenti indicatori cu frecventa ridicata indica consumul privat drept principal determinant al cresterii in termeni anuali a economiei in trimestrul IV 2022, dar si o noua contributie pozitiva semnificativa adusa de formarea bruta de capital fix, in principal pe seama activitatii din constructii. Din partea exportului net este insa probabil un impact contractionist marit, in conditiile in care exporturile de bunuri si servicii si-au redus considerabil variatia anuala in primele doua luni ale trimestrului IV 2022 si mult mai pronuntat decat importurile, inclusiv in contextul evolutiei nefavorabile a preturilor externe, cu consecinta accelerarii cresterii anuale a deficitului comercial si a celui de cont curent. Membrii Consiliului au exprimat din nou ingrijorari legate de dimensiunea si ritmul adancirii deficitului de cont curent, evidentiind insa si efectele majore exercitate in anul 2022 de inrautatirea raportului de schimb - resimtite acut si la nivelul altor economii europene - , precum si de cresterea deosebit de ampla a fluxurilor de profituri reinvestite si dividende redistribuite, contrabalansata doar in mica masura de majorarea intrarilor de fonduri europene de natura contului curent.

Referitor la piata muncii, membrii Consiliului au aratat ca efectivul salariatilor din economie a crescut in octombrie-noiembrie 2022 vizibil mai lent decat in semestrul I, iar rata somajului BIM a urcat din nou la 5,6 la suta in decembrie, de la o medie de 5,4 la suta in trimestrul III, reamplificandu-si astfel ecartul fata de valorile pre-pandemice. Totodata, dinamica anuala a castigului salarial mediu brut nominal a continuat sa se mareasca intr-un ritm sensibil incetinit fata de prima parte a anului, atingand insa valori tot mai ridicate in primele doua luni din trimestrul IV 2022, cu precadere pe seama majorarilor din sectorul privat. Drept consecinta, costul unitar cu forta de munca din industrie si-a accelerat in acest interval cresterea anuala de doua cifre, si ca urmare a accentuarii deteriorarii productivitatii muncii, sub impactul costurilor crescute cu energia si materiile prime.

In aceste conditii, membrii Consiliului au sustinut din nou necesitatea monitorizarii atente a evolutiilor de pe piata muncii, avand in vedere inclusiv problemele structurale cronice ale pietei, precum si potentiale majorari salariale mai mari acordate in sectorul privat in contextul inflatiei ridicate, eventual moderate totusi in anumite domenii de constrangeri la nivelul firmelor venite din costurile mari cu energia si materiile prime, precum si de slabirea cererii.

In acelasi timp, s-a sesizat ca in debutul anului curent deficitul de forta de munca raportat de companii si-a prelungit tendinta de descrestere graduala evidentiata in semestrul II 2022, iar redresarea intentiilor de angajare a survenit dupa o scadere semnificativa inregistrata la finele anului trecut si in conditiile unor miscari divergente la nivel sectorial, evolutii ce sugereaza o atenuare usoara a gradului de tensionare a pietei muncii si in perspectiva apropiata.

 

Totodata, s-a reiterat ca, dincolo de orizontul apropiat de timp, capacitatea unor firme de a se mentine viabile/profitabile, in contextul costurilor ridicate, va fi probabil testata si de sistarea masurilor de sprijin guvernamental, precum si de nevoia de tehnologizare, ce s-ar putea solda cu noi restructurari sau falimente de firme. De asemenea, pe piata muncii se vor resimti probabil tot mai pregnant influentele extinderii automatizarii si digitalizarii pe plan intern, precum si ale recursului in crestere la angajati extracomunitari.

 

In ceea ce priveste conditiile financiare, membrii Consiliului au aratat ca principalele cotatii ale pietei monetare interbancare si-au prelungit miscarea descendenta graduala in prima luna a anului curent, pe fondul excedentului de lichiditate din sistemul bancar, iar randamentele titlurilor de stat au consemnat noi descresteri - relativ in linie cu evolutiile din regiune - , in contextul imbunatatirii considerabile a sentimentului investitorilor fata de pietele financiare din economiile emergente, sub influenta asteptarilor de moderare a intaririi politicii monetare de catre Fed.

Intr-o asemenea conjunctura, precum si pe fondul sporirii atractivitatii relative a plasamentelor in moneda nationala, leul a manifestat din nou o tendinta de intarire in raport cu euro incepand cu mijlocul lunii ianuarie. Totodata, moneda nationala a continuat sa se aprecieze fata de dolarul SUA, in conditiile in care acesta a slabit si mai mult fata de euro, pe fondul asteptarilor divergente ale investitorilor privind ritmul intaririi in perspectiva apropiata a politicii monetare de catre Fed si de catre BCE.

Riscuri la adresa evolutiei ratei de schimb a leului continua totusi sa vina din accentuarea dezechilibrului extern si din incertitudinile asociate consolidarii bugetare in contextul razboiului din Ucraina, precum si dintr-o eventuala inrautatire brusca, pe acest fond, a perceptiei asupra riscului asociat pietei financiare locale, au atentionat unii membri ai Consiliului. S-a convenit, insa, ca in perspectiva apropiata vor ramane probabil dominante influentele de sens opus decurgand din diferentialul ratelor dobanzilor interne, inclusiv fata de unele piete din regiune, in contextul persistentei sentimentului favorabil de pe piata financiara internationala, cu implicatii asupra miscarilor de capital.

In acelasi timp, s-a observat ca cresterea anuala a creditului acordat sectorului privat a decelerat si in luna decembrie 2022, dar ceva mai temperat, ajungand la 12,1 la suta, de la 13,2 la suta in noiembrie, in conditiile incetinirii usoare a scaderii dinamicii componentei in lei - pe fondul majorarii volumului imprumuturilor acordate in cadrul programelor guvernamentale - , dar si ca urmare a accentuarii trendului ascendent al variatiei inalte a creditului in valuta, sub influenta evolutiilor de pe segmentul societatilor nefinanciare. Ponderea componentei in lei in creditul acordat sectorului privat a continuat astfel sa se reduca, pana la 68,8 la suta in decembrie, de la 69,4 la suta in luna anterioara.

In ceea ce priveste evolutiile macroeconomice viitoare, membrii Consiliului au remarcat ca, in conditiile prelungirii schemelor de plafonare a preturilor la energie pana la 31 martie 2025 si ale redefinirii caracteristicilor acestora incepand cu 1 ianuarie 2023, noile evaluari releva perspectiva descresterii semnificativ mai alerte a ratei anuale a inflatiei pana la mijlocul anului 2024 decat s-a anticipat anterior, indeosebi din trimestrul III 2023. Astfel, rata anuala a inflatiei este asteptata sa coboare la nivelul de o cifra inca din trimestrul III 2023 - in devans cu aproape trei trimestre fata de prognoza din noiembrie 2022 - , si apoi la 7,0 la suta in decembrie 2023, mult sub valoarea de 11,2 la suta anticipata anterior, pentru ca in a doua jumatate a anului viitor sa isi incetineasca vizibil scaderea, ramanand la finele orizontului proiectiei usor deasupra intervalului tintei, respectiv la 4,2 la suta, similar prognozei precedente.

S-a observat ca descresterea ratei anuale a inflatiei va fi antrenata in principal de factori pe partea ofertei, al caror impact dezinflationist este asteptat sa creasca progresiv in urmatoarele trimestre si sa afecteze puternic evolutia componentelor exogene ale IPC, dar si dinamica inflatiei de baza intr-o oarecare masura. Influentele majore sunt anticipate sa decurga din efecte de baza dezinflationiste tot mai pregnante si din descresterea cotatiilor unor marfuri - inclusiv ale titeiului si materiilor prime agroalimentare, pe fondul detensionarii pietelor en-gros - , precum si din ameliorarea lanturilor globale de productie si aprovizionare, carora li se vor suprapune cele prezumate a fi generate de noua configuratie a schemelor de plafonare a preturilor la energie.

Totodata, s-a convenit ca balanta riscurilor induse de factorii pe partea ofertei la adresa noii perspective a inflatiei ramane relativ echilibrata, cel putin in viitorul apropiat, avand in vedere tendintele recente ale cotatiilor principalelor produse energetice si marfuri agroalimentare, precum si natura principalilor lor determinanti.

Din partea factorilor fundamentali sunt de asteptat presiuni inflationiste mai intense decat cele anticipate anterior, insa in atenuare treptata, pana la epuizare spre finele orizontului noii proiectii, au concluzionat membrii Consiliului, date fiind noua crestere consemnata de excedentul de cerere agregata in trimestrul III 2022, dar si perspectiva restrangerii graduale si a inchiderii acestuia la mijlocul anului 2024.

S-a sesizat ca in sensul temperarii in perspectiva a inflatiei de baza vor actiona, de asemenea, tot mai evident, efecte de baza dezinflationiste - indeosebi pe segmentul alimentelor procesate - , si normalizarea functionarii lanturilor globale de valoare adaugata, precum si descresterea treptata a anticipatiilor inflationiste pe termen scurt si a dinamicii preturilor importurilor, dar de la valori vizibil superioare atinse de acestea recent, in raport cu previziunile. In perspectiva apropiata sunt insa de asteptat si mici influente de sens opus decurgand din transferarea treptata asupra preturilor de consum a costurilor marite ale producatorilor, comerciantilor si prestatorilor de servicii, prioritar a celor cu materiile prime si energia, au remarcat mai multi membri ai Consiliului. In aceste conditii, rata anuala a inflatiei CORE2 ajustat isi va prelungi probabil cresterea pana in primul trimestru al anului curent, iar ulterior va incepe sa scada treptat, pe o traiectorie mai ridicata decat cea anticipata anterior, coborand la 9,8 la suta in decembrie 2023 si la 4,7 la suta la finele orizontului proiectiei, comparativ cu nivelurile corespondente anticipate anterior, de 7,9 la suta, respectiv 4,0 la suta.

Referitor la viitorul pozitiei ciclice a economiei, membrii Consiliului au observat ca, dupa ce s-a temperat doar usor in anul 2022, cresterea economica este asteptata sa decelereze semnificativ in 2023 - in contextul costurilor ridicate cu energia si al prelungirii razboiului din Ucraina, precum si pe fondul conduitei politicii monetare si al consolidarii fiscale - , dar sa se revigoreze in 2024 ceva mai vizibil decat se anticipa anterior, in conditiile accelerarii atragerii de fonduri UE, inclusiv a celor aferente instrumentului Next Generation EU. Perspectiva face probabila o restrangere ceva mai graduala a excedentului de cerere agregata incepand cu trimestrul IV 2022 si de la un nivel mai ridicat decat s-a anticipat anterior, implicand inchiderea acestuia cu o intarziere de trei trimestre fata de proiectia precedenta si intrarea doar usoara a gap-ului PIB in teritoriul negativ spre finele anului 2024.

S-a aratat ca principalul determinant al avansului PIB va ramane probabil consumul privat, dar in conditiile decelerarii puternice a cresterii acestuia in 2023, indeosebi pe fondul inflatiei inca ridicate si al ratelor marite ale dobanzilor la creditele si depozitele populatiei, precum si in contextul evolutiilor de pe piata muncii si al incertitudinii induse de prelungirea razboiului din Ucraina, de natura sa afecteze increderea consumatorilor.

Totodata, s-a sesizat ca o proportie foarte mare din cresterea PIB - sensibil superioara celor din anii precedenti - va fi generata probabil si de formarea bruta de capital fix, a carei dinamica este asteptata sa scada semnificativ in 2023, dar sa ramana in urmatorii doi ani deosebit de inalta din perspectiva istorica, in conditiile atragerii unui volum insemnat de fonduri europene aferente cadrelor financiare multianuale suprapuse si programului Next Generation EU, de natura sa sustina investitii publice cu efecte de antrenare in sectorul privat, dar intr-un mediu grevat inca de incertitudini si costuri ridicate, precum si de conditii financiare inasprite.

Exportul net va continua probabil sa exercite un impact contractionist in urmatorii doi ani, dar in scadere progresiva, in conditiile unei decelerari relativ mai pronuntate a cresterii volumului importului, fata de cea a volumului exporturilor de bunuri si servicii, reflectand mai cu seama dinamica absorbtiei interne, dar si evolutia cererii externe. In acest context, dupa o noua crestere semnificativa consemnata in 2022, deficitul de cont curent, exprimat ca pondere in PIB, va cunoaste probabil doar corectii usoare in 2023 si 2024, ramanand considerabil peste standardele europene, evolutii considerate deosebit de ingrijoratoare de catre membrii Consiliului, prin riscurile induse la adresa inflatiei, costurilor finantarii externe si, in final, a sustenabilitatii cresterii economice.

In acelasi timp, au fost evidentiate incertitudinile si riscurile semnificative la adresa perspectivei activitatii economice, implicit a evolutiei pe termen mediu a inflatiei, generate de razboiul din Ucraina si de sanctiunile asociate, in principal prin efectele exercitate asupra increderii populatiei si investitorilor, precum si asupra veniturilor acestora, dar si prin afectarea economiilor principalilor parteneri comerciali si a perceptiei de risc asupra economiilor din regiune, cu impact asupra costurilor de finantare.

In acest context, membrii Consiliului au reliefat din nou importanta atragerii fondurilor europene, in principal a celor aferente programului Next Generation EU, care este conditionata de indeplinirea unor tinte si jaloane stricte in implementarea proiectelor, dar este esentiala pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv a tranzitiei energetice, dar si pentru contrabalansarea, cel putin partiala, a impactului contractionist al socurilor pe partea ofertei, amplificate de razboiul din Ucraina si de inasprirea conditiilor economice si financiare pe plan international.

Incertitudini si riscuri semnificative raman asociate insa si conduitei politicii fiscale, au convenit membrii Consiliului, evocand, pe de o parte, tinta de deficit bugetar stabilita pentru 2023 in vederea continuarii consolidarii bugetare in contextul procedurii de deficit excesiv si al majorarii semnificative a costului finantarii, iar, pe de alta parte, seturile de masuri de sprijin prevazute a fi aplicate ori prelungite in acest an, intr-o conjunctura economica si sociala foarte dificila pe plan intern si global, cu potentiale implicatii adverse asupra parametrilor bugetari.

Membrii Consiliului au apreciat in mod unanim ca, in ansamblul sau, contextul analizat justifica mentinerea neschimbata a ratei dobanzii de politica monetara, in vederea readucerii durabile a ratei anuale a inflatiei in linie cu tinta stationara de 2,5 la suta ±1 punct procentual, inclusiv prin ancorarea anticipatiilor inflationiste pe termen mediu, in conditiile unor costuri cat mai reduse in termenii cresterii economice.

S-a reiterat, totodata, importanta continuarii monitorizarii atente a evolutiilor din mediul intern si international, care sa permita adecvarea instrumentelor de care dispune BNR in vederea indeplinirii obiectivului fundamental privind stabilitatea preturilor pe termen mediu.

In aceste conditii, Consiliul de administratie al BNR a decis in unanimitate mentinerea ratei dobanzii de politica monetara la nivelul de 7,00 la suta; totodata, a decis mentinerea ratei dobanzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 8,00 la suta si a ratei dobanzii aferente facilitatii de depozit la 6,00 la suta. De asemenea, Consiliul de administratie al BNR a decis in unanimitate pastrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele in lei si in valuta ale institutiilor de credit.