BNR: Masurile fiscale propuse ar putea accentua corectia deficitului de cont curent

Consiliul de administratie a BNR a discutat si adoptat deciziile de politica monetara, pe baza datelor si analizelor privind caracteristicile recente si perspectiva evolutiilor macroeconomice pe termen mediu prezentate de directiile de specialitate si a altor informatii interne si externe disponibile. In discutiile privind evolutia recenta a inflatiei, membrii Consiliului au aratat ca rata anuala a inflatiei a coborat in iunie in linie cu previziunile, la 10,25 la suta, de la 10,64 la suta in luna mai si 14,53 la suta in martie, accelerandu-si astfel considerabil descresterea in trimestrul II 2023. S-a observat ca scaderea a fost antrenata si in acest trimestru in principal de dinamicile preturilor energiei si combustibililor, care si-au accentuat trendul descendent, sub impactul efectelor de baza, al evolutiei cotatiei titeiului si al schemelor de plafonare a preturilor la energie electrica si gaze naturale.

S-a remarcat ca o contributie dezinflationista semnificativa a fost adusa in trimestrul II si de inflatia de baza, in conditiile in care rata anuala a inflatiei CORE2 ajustat a continuat sa se reduca gradual, ajungand la 13,5 la suta in iunie, de la 14,6 la suta in martie. Scaderea a fost rezultanta decelerarii puternice a cresterii preturilor alimentelor procesate, in timp ce subcomponenta marfurilor nealimentare si cea a serviciilor si-au accelerat cresterea de dinamica in acest trimestru, in contextul unor noi scumpiri lunare semnificative inregistrate de anumite bunuri si servicii de piata, au subliniat membrii Consiliului.

S-a convenit ca decelerarea inflatiei de baza a decurs in principal din efecte de baza si din descresterea cotatiilor marfurilor, prioritar agroalimentare, precum si din ajustarea descendenta a anticipatiilor inflationiste pe termen scurt, care s-a accentuat in intervalul aprilie-iunie in special in cazul agentilor economici din comert si constructii. Actiunea dezinflationista tot mai intensa a acestor factori a devansat influentele de sens opus ce au continuat sa vina din transferarea treptata asupra preturilor de consum a costurilor crescute ale firmelor, inclusiv salariale, in conditiile conservarii marjelor de profit pe fondul cererii de consum inca solide, precum si din scumpirea unor bunuri importate, au remarcat mai multi membri ai Consiliului.

S-a sesizat, totodata, ca dinamica anuala a preturilor de productie din industrie pentru piata interna si-a accelerat descresterea in trimestrul II pe segmentul bunurilor de consum, in principal ca efect al evolutiei preturilor celor de uz curent, iar anticipatiile inflationiste pe termen mai lung ale analistilor bancari au scazut in iulie, dupa fluctuatiile din prima parte a anului, diminuandu-si astfel distanta fata de intervalul tintei. Concomitent insa, puterea de cumparare a consumatorilor si-a consolidat tendinta de redresare in aprilie-mai, indeosebi pe fondul scaderii ratei anuale a inflatiei, au semnalat mai multi membri ai Consiliului.

 

In ceea ce priveste pozitia ciclica a economiei, membrii Consiliului au aratat ca noua varianta provizorie a datelor statistice reconfirma incetinirea semnificativa a cresterii economice in trimestrul I 2023 - la 0,2 la suta, de la 1,0 la suta in precedentele trei luni -, ce implica restrangerea relativ pronuntata a excedentului de cerere agregata in acest interval.

Se reconfirma, totodata, descresterea avansului anual al PIB la 2,4 la suta in trimestrul I 2023, de la 4,5 la suta in precedentele trei luni, dar in contextul unei structuri usor modificate a cererii agregate, au observat membrii Consiliului. Potrivit noilor date, reducerea este atribuibila variatiei stocurilor, in conditiile in care consumul gospodariilor populatiei si-a accelerat mai evident cresterea in trimestrul I, compensand integral, ca impact, mica pierdere de ritm consemnata de formarea bruta de capital fix .

Totodata, evolutia exportului net a redevenit expansionista, contrar evaluarilor precedente, data fiind amplificarea ecartului pozitiv dintre dinamica volumului exporturilor si cea a volumului importurilor de bunuri si servicii, pe fondul continuarii reducerii mai alerte a celei din urma. Drept consecinta, deficitul balantei comerciale si cel de cont curent au inregistrat scaderi substantiale in trimestrul I 2023 in raport cu perioada similara a anului trecut, inclusiv ca efect al ameliorarii raportului de schimb.

Referitor la perspectiva apropiata, membrii Consiliului au convenit ca fiind probabila o crestere modesta a economiei in trimestrele II si III 2023, si mai temperata decat s-a anticipat anterior, ce implica restrangerea excedentului de cerere agregata in acest interval la valori inferioare celor previzionate in luna mai, precum si mentinerea dinamicii anuale a PIB la un nivel relativ scazut.

S-a apreciat ca indicatorii cu frecventa ridicata indica consumul privat drept principal determinant al cresterii economice si in trimestrul II 2023, dar cu o dinamica anuala in scadere, precum si un aport pozitiv notabil din partea formarii brute de capital fix. Totodata, variatia anuala a exporturilor de bunuri si servicii a ramas semnificativ superioara celei a importurilor in aprilie-mai, reducandu-se totusi ceva mai pronuntat. In aceste conditii, deficitul comercial si-a accentuat usor declinul in termeni anuali in acest interval, in timp ce deficitul de cont curent si-a cvasi-stopat descresterea fata de perioada similara a anului precedent, in principal ca urmare a inrautatirii puternice a soldului balantei veniturilor primare, pe seama iesirilor de profituri reinvestite si de dividende distribuite, au sesizat mai multi membri ai Consiliului.

 

In ceea ce priveste piata muncii, membrii Consiliului au evidentiat evolutiile convergente ale parametrilor acesteia din perioada recenta, aratand ca efectivul salariatilor din economie si-a accelerat cresterea lunara in aprilie-mai, preponderent pe seama angajarilor din sectorului privat, iar rata somajului BIM a inregistrat o noua scadere in iunie, dupa ce in trimestrul I s-a redus la 5,5 la suta, iar apoi a ramas relativ constanta. Totodata, intentiile de angajare pe orizontul foarte scurt de timp s-au apropiat de maxime istorice in debutul trimestrului III, iar deficitul de forta de munca raportat de companii s-a marit, inclusiv in industrie.

In acelasi timp, s-a observat ca salariul mediu brut nominal a continuat sa-si accelereze cresterea anuala de doua cifre in aprilie-mai, desi mai modest decat in trimestrul I, iar dinamica anuala a salariului net real a avansat mai consistent in teritoriul pozitiv, in contextul declinului considerabil al ratei anuale a inflatiei. Preocupanta din perspectiva evolutiei inflatiei a fost considerata mai cu seama dinamica deosebit de inalta a costului unitar cu forta de munca, care la nivelul industriei si-a accentuat trendul ascendent in primele doua luni ale trimestrului II 2023.

S-a apreciat ca, pe orizontul apropiat de timp, presiunile asupra salariilor si costurilor cu forta de munca din mediul privat ar putea fi intretinute sau chiar amplificate de adancirea decalajului dintre cererea si oferta de forta de munca, cel putin pe anumite segmente, precum si de eventuale noi majorari efectuate in sectorul public si in cazul salariului minim brut pe economie. Este totusi de asteptat ca, in unele domenii, maririle de salarii sa fie constranse sau temperate de costurile ridicate ale firmelor si de conditiile financiare inasprite, precum si de trendul descendent al ratei inflatiei si de recursul in crestere la angajati extracomunitari, au sustinut mai multi membri ai Consiliului. Totodata, potentialele cresteri suplimentare de costuri salariale unitare vor fi probabil absorbite, cel putin partial, in marjele de profit, in contextul slabirii cererii interne, au opinat unii membri ai Consiliului.

 

In discutiile privind conditiile financiare, membrii Consiliului au aratat ca principalele cotatii ale pietei monetare interbancare si-au prelungit miscarea lent descendenta in iulie, in timp ce randamentele titlurilor de stat si-au accentuat descresterea in prima parte a lunii, pentru ca apoi sa se inscrie pe o traiectorie ascendenta - in linie cu evolutiile din economiile avansate si din regiune -, pe fondul revizuirii asteptarilor investitorilor privind perspectiva conduitei politicii monetare a Fed, in contextul cresterii peste asteptari a economiei si al rezilientei pietei muncii din SUA.

S-a observat, de asemenea, ca moneda nationala a manifestat o tendinta de intarire fata de euro in cea mai mare parte a lunii iulie, inclusiv sub influenta unor factori interni de natura conjuncturala ori sezoniera, dupa deprecierea usoara acumulata in precedentele doua luni, iar in raport cu dolarul SUA a consemnat o apreciere notabila, in conditiile slabirii semnificative a acestuia pe pietele financiare internationale in prima parte a intervalului.

Riscurile la adresa comportamentului cursului de schimb leu/euro ar putea insa sa se reamplifice, au atentionat mai multi membri ai Consiliului, facand referiri atat la dimensiunea inca considerabila a dezechilibrului extern si la incertitudinile crescute asociate procesului de consolidare fiscala in contextul executiei bugetare din semestrul I 2023, cat si la diferentialul in restrangere al ratei dobanzii interne fata de tari dezvoltate, pe fondul ciclului de intarire a politicii monetare de catre Fed si BCE, cu impact inclusiv asupra apetitul global pentru risc.

 

In acelasi timp, membrii Consiliului au evidentiat noua scadere semnificativa de dinamica anuala consemnata in iunie de creditul acordat sectorului privat, care a coborat la 6,4 la suta, de la 7,9 la suta in mai, in conditiile accentuarii declinului variatiei deosebit de inalte a componentei in valuta si ale stagnarii la un nivel marginal pozitiv a ritmului creditului in lei. Pe acest fond, ponderea componentei in lei in creditul acordat sectorului privat si-a stopat trendul descendent, marindu-se usor in iunie, la 67,9 la suta, de la 67,6 la suta in luna mai.

In ceea ce priveste evolutiile macroeconomice viitoare, membrii Consiliului au aratat ca noile evaluari reconfirma perspectiva continuarii scaderii ratei anuale a inflatiei in urmatorii doi ani, pe o traiectorie ceva mai ridicata decat cea previzionata anterior doar pe segmentul de mijloc al orizontului proiectiei. Potrivit acesteia, rata anuala a inflatiei coboara la nivelul de o cifra in debutul trimestrului III, pentru ca ulterior sa se reduca relativ mai lent, ajungand la 7,5 la suta in decembrie 2023, la 4,4 la suta in decembrie 2024 si la 3,8 la suta in iunie 2025, fata de valorile de 7,1 la suta, respectiv 4,2 la suta indicate de prognoza precedenta pentru finele anilor 2023 si 2024.

S-a observat ca resorturile majore ale descresterii viitoare a ratei anuale a inflatiei raman factorii pe partea ofertei, in principal efectele de baza dezinflationiste, ameliorarea functionarii lanturilor globale de productie/aprovizionare, precum si corectiile descendente consemnate in trimestrele anterioare de cotatiile unor marfuri, mai ales ale energiei, titeiului si materiilor prime agroalimentare, pe fondul detensionarii pietelor en-gros. Efectele de baza vor continua sa se manifeste indeosebi pe segmentele energie si alimente procesate, implicit la nivelul dinamicii inflatiei de baza, dar cu o intensitate in diminuare progresiva in urmatoarele trimestre, iar influentele descresterii cotatiilor se vor transmite probabil treptat si incomplet asupra ritmului de crestere a preturilor de consum, au remarcat membrii Consiliului.

 

Incertitudinile si riscurile la adresa perspectivei inflatiei induse de factorii pe partea ofertei cresc insa semnificativ pe orizontul scurt de timp, au sustinut membrii Consiliului, evocand potentialele influente dezinflationiste venite din plafonarea temporara a adaosului comercial la produse alimentare de baza, dar mai cu seama implicatiile eventualelor majorari de taxe si impozite indirecte efectuate in viitorul apropiat in scopul continuarii necesarei consolidari bugetare. Impactul inflationist direct al majorarilor ar putea fi relativ modest pe ansamblu, insa de natura sa ridice traiectoria descrescatoare a ratei anuale a inflatiei peste cea evidentiata pe termen scurt in actuala prognoza, situata inca considerabil deasupra intervalului tintei, au aratat in mai multe interventii membrii Consiliului.

Totodata, s-a convenit ca din partea factorilor fundamentali sunt de asteptat presiuni inflationiste ceva mai moderate pe orizontul apropiat de timp decat in prognoza precedenta, insa in atenuare mai graduala ulterior, data fiind perspectiva restrangerii relativ mai lente a excedentului de cerere agregata incepand cu semestrul II 2023 si a descresterii mai temperate a ritmului consumului privat. In acelasi timp, costul unitar cu forta de munca este anticipat sa consemneze un plus considerabil de dinamica pe ansamblul acestui an, inclusiv in raport cu previziunile anterioare, ce va fi insa absorbit probabil, cel putin partial, in marjele de profit ale firmelor, au sustinut mai multi membri ai Consiliului.

De asemenea, inflatia de baza va continua sa resimta influentele dezinflationiste consistente, dar in atenuare, venite din efecte de baza si din ajustari descendente ale cotatiilor unor marfuri - indeosebi pe segmentul alimentelor procesate -, precum si din ameliorarea lanturilor globale de productie si aprovizionare. Acestora li se vor alatura cele generate de descresterea treptata a anticipatiilor inflationiste pe termen scurt, precum si a dinamicii preturilor importurilor, pe o traiectorie ceva mai ridicata totusi decat cea din prognoza precedenta, au remarcat membrii Consiliului.

In aceste conditii, rata anuala a inflatiei CORE2 ajustat va continua probabil sa scada gradual, pe o traiectorie mai ridicata decat cea anticipata anterior, dar intr-un ritm ceva mai alert decat al inflatiei headline, coborand la 9,9 la suta in decembrie 2023, la 5,0 la suta in decembrie 2024 si la 4,0 la suta la finele orizontului proiectiei, fata de valorile de 9,3 la suta, respectiv 4,8 la suta previzionate in luna mai pentru finele anilor 2023 si 2024.

 

Referitor la viitorul pozitiei ciclice a economiei, membrii Consiliului au discutat perspectiva cresterii economice, aratand ca aceasta este asteptata sa decelereze in 2023 mai mult decat s-a anticipat anterior - pe fondul inflatiei si al costurilor inca ridicate, precum si al conduitei politicii monetare -, dar sa se revigoreze in 2024, contrar previziunilor precedente, sub impactul incetinirii consolidarii bugetare si al redresarii cererii externe, precum si in conditiile accelerarii atragerii de fonduri europene, inclusiv a celor aferente instrumentului Next Generation EU. Perspectiva face probabila o restrangere mai lenta a gap-ului PIB incepand cu semestrul II 2023 si mentinerea acestuia la o valoare usor pozitiva la finele orizontului proiectiei.

Totodata, s-a observat ca, potrivit noilor evaluari, consumul gospodariilor populatiei isi va consolida aportul majoritar la avansul PIB, in conditiile temperarii modeste a cresterii acestuia in intervalul 2023-2024, pe fondul ratelor ridicate ale dobanzilor la creditele si depozitele populatiei, dar si al redresarii probabil mai alerte a dinamicii venitului disponibil real al populatiei, inclusiv ca efect al majorarilor salariale acordate in sectorul public.

S-a remarcat ca o contributie insemnata la cresterea PIB va continua sa vina si din partea formarii brute de capital fix, a carei dinamica este asteptata sa ramana in 2023 si 2024 deosebit de inalta din perspectiva istorica, in conditiile atragerii unui volum important de fonduri europene aferente cadrelor financiare multianuale suprapuse si programului Next Generation EU, implicand si ample proiecte de investitii publice.

In acelasi timp, exportul net isi va anula probabil impactul contractionist in anul curent, iar in 2024 aportul sau va redeveni doar usor negativ, evolutie implicand o corectie totusi modesta a deficitului de cont curent, ca pondere in PIB, care se va mentine astfel mult deasupra standardelor europene in acest interval, au semnalat membrii Consiliului.

 

Implementarea pachetului de masuri fiscal-bugetare aflate in discutie, dar neadoptate deocamdata, ar fi de natura sa accentueze corectia deficitului de cont curent, odata cu reducerea celui bugetar, cu repercusiuni favorabile inclusiv asupra costurilor de finantare a economiei si a comportamentului cursului de schimb al leului, au sustinut in mai multe randuri membrii Consiliului. Totodata, programul de ajustare fiscala ar facilita revenirea ceva mai devreme a ratei anuale a inflatiei in interiorul intervalului tintei, prin slabirea si epuizarea mai rapida a presiunilor inflationiste ale factorilor fundamentali, contribuind astfel la asigurarea stabilitatii economiei, au aratat membrii Consiliului. In aceste conditii, a fost evidentiat gradul ridicat de incertitudine ce caracterizeaza actuala prognoza de inflatie, date fiind mai ales necunoscutele privind natura si dimensiunea masurilor ce vor fi adoptate, precum si implicatiile acestora. In acelasi timp, s-a reiterat ca adoptarea unui pachet consistent de masuri fiscal-bugetare in vederea continuarii consolidarii bugetare constituie o cerinta inclusiv din perspectiva procedurii de deficit excesiv si a angajamentelor asumate, dar si a conditionalitatilor atasate altor acorduri incheiate cu CE.

In acest context, membrii Consiliului au subliniat din nou importanta atragerii si utilizarii eficiente a fondurilor europene, indeosebi a celor aferente programului Next Generation EU, ce sunt esentiale pentru realizarea reformelor structurale necesare si a tranzitiei energetice, precum si pentru sporirea potentialului de crestere si intarirea rezilientei economiei romanesti.

S-a convenit de asemenea ca o sursa de incertitudini si riscuri la adresa perspectivei activitatii economice, implicit a evolutiei pe termen mediu a inflatiei, ramane razboiul din Ucraina si sanctiunile asociate, date fiind si potentiale efecte mai severe exercitate asupra economiilor principalilor parteneri comerciali, afectate deja de inflatia ridicata si de conditiile financiare inasprite.

Membrii Consiliului au apreciat in mod unanim ca, in ansamblul sau, contextul analizat justifica mentinerea neschimbata a ratei dobanzii de politica monetara, in vederea readucerii durabile a ratei anuale a inflatiei in linie cu tinta stationara de 2,5 la suta ±1 punct procentual, inclusiv prin ancorarea anticipatiilor inflationiste pe termen mediu, intr-o maniera care sa contribuie la realizarea unei cresteri economice sustenabile.

S-a reiterat, totodata, importanta continuarii monitorizarii atente a evolutiilor mediului intern si international, care sa permita adecvarea instrumentelor de care dispune BNR in vederea indeplinirii obiectivului fundamental privind stabilitatea preturilor pe termen mediu.

In aceste conditii, Consiliul de administratie al BNR a decis in unanimitate mentinerea ratei dobanzii de politica monetara la nivelul de 7,00 la suta; totodata, a decis mentinerea ratei dobanzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 8,00 la suta si a ratei dobanzii aferente facilitatii de depozit la 6,00 la suta. De asemenea, Consiliul de administratie al BNR a decis in unanimitate pastrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele in lei si in valuta ale institutiilor de credit.