Conflictul din Ucraina a inlocuit pandemia ca principala sursa de tensiune asupra comertului global. Pentru prima data in 25 de ani, comertul global in urmatorul deceniu va creste intr-un ritm mai lent decat Produsul Intern Brut (PIB), iar modelele comerciale cunoscute se vor schimba, potrivit unui nou raport publicat recent de Boston Consulting Group (BCG).Raportul, intitulat „Protectionism, pandemie, razboi si viitorul comertului”, prognozeaza o crestere medie a comertului mondial de doar 2,3% pe an pana in 2031 - mai putin decat cresterea media anuala de 2,5%, prognozata pentru economia globala. Prin comparatie, in perioada 1995-2008 s-a inregistrat o valoare de 1,5% de crestere a comertului pe punct procentual de crestere a PIB, iar in perioada 2009-2019 rata intre cele doua a fost de unu la unu.
In timp ce conflictul din Ucraina reprezinta elementul principal in schimbarea modelelor comerciale, alti factori, inclusiv scaderea dependentei statelor occidentale de comertul cu China si cresterea altor blocurilor economice, cum ar fi Asociatia Natiunilor din Asia de Sud-Est (ASEAN), remodeleaza comertul global.
„Comertul global a fost perturbat semnificativ in ultimii trei ani, mai intai de pandemie, iar acum de conflictul din Ucraina si de tensiunile geopolitice in crestere”, a declarat Nikolaus Lang, Managing Director si Senior Partner, lider global al practicii Global Advantage a BCG si coautor al raportului.
„Dupa aproape 30 de ani in care mediul comercial a fost relativ sigur, ne aflam acum in mijlocul unei noi dinamici Est versus Vest, cu o comunitate condusa de SUA si UE si una condusa de China-Rusia, impreuna cu potentiala aparitie a unei a treia grupari, respectiv a natiunilor nealiniate. Pe masura ce companiile, industriile si tarile deopotriva se adapteaza la aceasta dinamica geopolitica si economica in schimbare, noua realitate rezultata va produce oportunitati pentru unii si provocari pentru altii”, a declarat Marc Gilbert, Managing Director si Senior Partner la BCG, lider pe teme ce tin de geopolitica si comert si coautor al raportului. „Schimbarile anticipate vor continua sa incetineasca globalizarea economica si deschiderea comerciala care au caracterizat primele trei decenii ale perioadei post-Razboi Rece, rezultand o harta comerciala redesenata, mult diferita de cea din 2021.”, a adaugat el.
Conflictul din Ucraina a determinat UE si Rusia sa isi modifice relatiile comerciale. Drept urmare, in urmatorii noua ani, UE isi va creste comertul cu SUA cu 338 de miliarde de dolari, determinat in mare parte de cresterea exporturilor de energie ale SUA catre Europa si, de asemenea, isi va extinde comertul combinat cu tarile ASEAN, Africa, Orientul Mijlociu si India. Intre timp, comertul dintre SUA si China va scadea cu 63 de miliarde de dolari pana in 2031. Dinamica comertul intre UE si China va cunoaste o temperare, cresterea estimata de doar 72 de miliarde de dolari pare destul de modesta in comparatie cu anii precedenti. Intre timp, comertul Rusiei cu China si India va creste cu 110 miliarde de dolari, din care 90 de miliarde de dolari doar cu China.
Asia de Sud-Est va fi principalul beneficiar al hartii comerciale redesenate, cu schimburi comerciale estimate la 1 trilion de dolari - datorat, in mare parte, noului comert cu China, Japonia, SUA si UE - pana in 2031. Comertul ASEAN cu China va creste cu 438 de miliarde de dolari, cea mai mare crestere intre regiuni, conform perspectivelor raportului pentru 2031.
„Noul comert global acorda prioritate rezilientei lantului de aprovizionare si diversificarii globale. Companiile ar trebui sa acorde prioritate aspectelor legate de cresterea rezilientei, cum ar fi crearea de stocuri de rezerva de marfuri si componente esentiale si precalificarea furnizorilor alternativi”, a declarat Michael McAdoo, Partener BCG si director pentru comert si investitii globale si coautor al raportului. „Mediul comercial relativ sigur care a permis companiilor sa dezvolte retele mondiale extinse de aprovizionare a facut loc unui peisaj mai incert, care cere un echilibru intre obiectivele de eficienta si costuri mai mici si o constientizare sporita a riscurilor globale.”
