Filiala Teritoriala Bucuresti a Ordinului Arhitectilor din Romania (OARB) a initiat un Grup de Dialog cu Primaria (GDP), in cadrul programului de Monitorizare Dovezi, pentru identificarea si rezolvarea problemelor aparute in procedurile de avizare si autorizare a proiectelor de constructie/renovare/restaurare a cladirilor.„In ultimul an, profesionistii din mediul de proiectare bucurestean, de constructii si antreprenorial si-au exprimat ingrijorarea cu privire la intarzierile foarte mari la emiterea autorizatiilor, certificatelor de urbanism si a altor documente administrative ce vizeaza proiectarea si constructiile” a declarat Emil Ivanescu, presedintele OAR Bucuresti.
„Desi multi arhitecti, proiectanti si antreprenori au sperat intr-o imbunatatire a situatiei, asteptand cu incredere rezolvarea problemelor invocate de edili prin transparentizarea si eficientizarea fluxurilor de emitere de acte, sunt alte aspecte in primarii care par sa intarzie solutionarea acestor prioritati” a adaugat Emil Ivanescu.
In acest context, Grupul de Dialog cu Primaria, impreuna cu reprezentantii Directiei de Urbanism ai PMB, care doresc, de asemenea, o imbunatatire rapida si eficienta a situatiei, punand accent pe calitatea documentatiilor si pe respectarea legalitatii, mai ales cand este vorba de interventii in zonele protejate, au analizat patru directii de actiune:
1) Implementarea unor masuri rapide de ameliorare a timpilor de emitere a certificatelor de urbanism si a autorizatiilor prin crearea unui cadru flexibil de dialog cu proiectantii, astfel incat proiectele care se depun pentru avizare sa fie intocmite corect si sa respecte regulamentele in vigoare.
2) Identificarea documentatiilor care incalca legea sau care, in mod repetat sau flagrant, nu respecta normele in vigoare; posibilitatea directionarii cazurilor respective catre comisia de disciplina a OAR Bucuresti, analiza calitatii si corectitudinii actului profesional, conform regulilor si deontologiei asumate de catre membrii sai.
3) Program de monitorizare a dovezii prin coordonarea lunara a dovezilor emise de OAR Bucuresti cu autorizatiile emise de PMB pentru a identifica eventualele inadvertente, nereguli sau probleme de legalitate privind dreptul de exercitare a profesiei de arhitect.
4) Predare digitala pentru certificatele de urbanism, autorizatii si alte documente.
1) Prima directie, implementarea unor masuri rapide de eficientizare a timpilor de emitere certificate de urbanism si autorizatii, implica un dialog real cu arhitectii/proiectantii pentru consolidarea si imbunatatirea recunoasterii contributiei profesionistilor din acest domeniu, demers care, sustinut cu consecventa, pe baze deontologice, va aduce beneficii pe termen lung pentru practicieni, beneficiari si comunitate, in ansamblu.
Astfel, Directia de Urbanism precizeaza foarte clar ca PMB nu incurajeaza demolarile mascate, iar una dintre cerintele directe adresate proiectantilor este realizarea unor documentatii corecte, deontologice, astfel incat proiectele predate la primarie sa fie in acord cu realitatea.
In acest sens, Directia a atras atentia asupra unor situatii intalnite in practica avizarii documentatiilor, amintind diferite probleme: nerespectarea anexei din legea 50, a standardelor de redactare, a calculului incorect al procentului de ocupare al terenului, nerespectarea regulamentelor privind retragerile, mai ales cele laterale si posterioare, redactarea incorecta a cotelor de inaltime ale corpurilor propuse, neconcordanta documentatiilor scrise cu partea desenata, nerespectarea procentului de spatiu verde.
Directia de Urbanism vine cu initiativa de a pune la dispozitie un cadru optional de dialog cu proiectantii pentru ca acestia sa ilustreze mai clar datele de tema, inainte de a incepe proiectul. Acest sistem optional, explica Directia, este in acord cu Legea 50/1991 si legea 350/2001, cu referire la protejarea valorilor de patrimoniu si a calitatii arhitecturale la nivelul unitatii administrativ-teritoriale, aspecte foarte clar definite la art. 36,alin.3 privind activitatea arhitectului-sef (L350/2001)
Arh. Matei Damian, Directorul executiv al Directiei de Urbanism PMB, precizeaza: „Acest deziderat se poate indeplini doar pe parcursul procesului de autorizare si nu la final, dupa obtinerea tuturor avizelor si depunerea documentatiei de autorizatie de construire. Nu este nici in interesul beneficiarului sau al proiectantului, cu atat mai putin al administratiei, sa intoarca dosarul de autorizatie pe motive de continut, redactare sau neconformitati, dupa depunerea acestuia. La autorizatia de construire se va tine cont de modul in care propunerea de arhitectura va respecta cerintele legale, recomandarile si restrictiile pentru Zonele Construite Protejate, precum si normativele in vigoare.”
Intreg efortul este canalizat pentru eficientizarea timpul de prelucrare si a parcursului etapei de autorizare de construire, dar cu respectarea calitatii proiectului si a propunerii de arhitectura.
De asemenea, in cazul interventiilor asupra imobilelor in Zone Construite Protejate, in virtutea Legii nr. 350/2001 si a Legii nr. 372/2005, se va avea o atentie sporita asupra utilizarii sistemelor de anvelopare exterioara pentru imobilele existente din zone protejate – care au fatade caracteristice epocii in care au fost ridicate, materialele si cromatica exterioara, tamplaria exterioara, sistemul de acoperire si sistemul de scurgere a apei pluviale, instalatii si echipamente, spatii libere si plantate, imprejmuiri etc.
2) Pentru a doua directie, arhitectii din grupul de dialog OAR Bucuresti, au exprimat ingrijorarea comunitatii profesionale de proiectarea cu privire la generalizarile si aprecierile nefavorabile vizand profesia de arhitect venite din partea unor oficialitati. Toate acestea prejudiciaza statutul si reputatia acesteia. A fost specificat foarte clar ca nu toate problemele constatate la documentatiile de arhitectura sunt rezultatul unei atitudini profesionale neconforme. Solutiile la dificultatile intampinate de primarii trebuie discutate cu corpul proiectantilor de arhitectura, iar in situatia in care este identificata o evidenta lipsa de profesionalism sau o incalcare a legii, primariile sunt incurajate sa se adreseze Comisiei de Disciplina a OAR Bucuresti. Aceasta analizeaza cazurile respective si, daca este cazul, ia masurile disciplinare corespunzatoare. Pe de alta parte, proiectantii acuza un timp exagerat de mare in analiza documentelor si emiterea oricaror avize, certificate si autorizatii din partea primariei, cerandu-se materiale in plus pentru clarificare si justificare.
3) In ceea ce priveste a treia directie de actiune, Programul de Monitorizare a Dovezii utilizeaza un instrument prevazut in legislatie, Dovada de luare in evidenta, un document emis de OAR care atesta ca proiectul depus pentru autorizare este realizat de un arhitect cu drept de semnatura. Aceasta monitorizare, prin coordonarea intre dovada si autorizatie, va fi realizata lunar, avand ca baza de implementare principiile de cooperare dintre PMB si OAR Bucuresti conform unui acord/protocol de colaborare semnat in anul 2020.
4) Pentru a patra directie, digitalizarea, arhitectii OAR Bucuresti au cerut categoric introducerea cat mai urgenta procedurilor digitale pentru verificarea etapelor avizarii, dar si a emiterii de avize, certificate si autorizatii. Raspunsul directiei nu a fost foarte clar in acest sens, desi intentia este pentru digitalizare. Grupul de dialog a expus PMB-ului cererile tot mai numeroase ale arhitectilor din Bucuresti, de a avea Certificatul de Urbanism digital sau pentru a depune online documentatia de autorizatie de construire.
Filiala Teritoriala a intensificat in perioada 2021-2022 dialogul inceput acum cativa ani de reprezentantii OAR Bucuresti cu toate primariile din Bucuresti pe tema eficientizarii emiterii autorizatiilor si a identificarii de solutii pentru problemele de proiectare care afecteaza durata proceselor administrative. La intalnirile realizate in aceasta perioada, din grupul de dialog au facut parte membri din conducerea organizatiei teritoriale si reprezentanti ai unor asociatii profesionale care au contribuit la comunicarea cu primariile, specialistii in arhitectura si urbanism din administratiile locale, inclusiv din Primaria Capitalei si/sau cu reprezentantii organismelor de avizare din cadrul acestora.
