AIA/ AGCA: Sunt necesare noi strategii de colaborare intre arhitecti si antreprenori

In domeniul constructiilor, doi jucatori-cheie sunt pozitionati optim pentru a actiona cel mai bine in interesul beneficiarului. Este vorba despre arhitect si antreprenorul general. Cu toate acestea, fiecare dintre cei doi are un rol diferit, care adesea ii pune pe pozitii conflictuale. Motivele sunt multiple. De exemplu, presupusul dezacord dintre un design corespunzator si costul efectiv al managementului de proiect este folosit, de regula, ca scuza pentru tensiunile permanente care apar. Intrebarea care se pune este daca exista vreo posibilitate de reconciliere sau daca nu cumva sunt si alte forte in sistem care impiedica acest lucru. Intr-un moment in care omenirea se asteapta la imbunatatiri in ceea ce priveste industria constructiilor, este irational ca specialistii din cele doua tabere sa permita diferentelor sa stea in calea progresului. De aceea, este vitala adoptarea unor strategii de colaborare, care sa armonizeze activitatile de proiectare si executie, in interesul comun al tuturor partilor.

 

Una dintre cele mai importante oportunitati actuale este, asadar, aceea de a pune bazele unei colaborari reale intre arhitecti si antreprenori, cu atat mai mult cu cat ambele sectoare au ca obiectiv indeplinirea exigentelor beneficiarilor. Asigurarea unei legaturi puternice intre cele doua parti este, fara doar si poate, premisa succesului proiectelor de constructii. In prezent, asociatiile profesionale de profil depun eforturi sustinute pentru a descoperi elementele care determina ca relatia de succes dintre arhitect si antreprenor sa functioneze, precum si acele impedimente ce declanseaza esecul sau destramarea sa. Cercetarile realizate ar putea sa creeze circumstantele necesare pentru a dezvolta un plan menit sa solutioneze o problema destul de spinoasa, cum este cea descrisa anterior. In continuare, va cadea in sarcina subiectilor acestor studii sa transpuna in practica descoperirile facute si sa foloseasca instrumentele special dezvoltate pentru a ajunge la scopul propus - armonizarea cooperarii a doua dintre cele mai importante specialitati din domeniul constructiilor. Conform opiniei expertilor, orice relatie intre entitati este structurata in asa fel incat sa incurajeze confruntarea. In domeniul analizat, de exemplu, arhitectul nu are timpul necesar sau interesul sustinut de un onorariu satisfacator pentru a oferi toate detaliile necesare sau pentru a coordona pe deplin proiectul in cauza. In ceea ce-l priveste pe antreprenorul general, acesta este de cele mai multe ori obligat sa liciteze la preturi competitive pentru a obtine proiectul vizat, ulterior fiind nevoit sa gestioneze cat mai bine lacunele de informatii din documentele de licitatie, pentru a atinge tinta dorita de profitabilitate. Exista contractori care deja obtin castiguri importante printr-o abordare de succes ce presupune colaborarea apropiata cu arhitectii si beneficiarii, in vederea asigurarii succesului dorit de toate partile. De asemenea, in timp a fost consemnate declaratii ale unor executanti care au subliniat relatiile deosebit de stranse cu birourile de arhitectura si cu firmele de proiectare specializata, chiar daca nu intotdeauna experientele de acest tip au fost cele mai fericite.

 

 

Datele prezentate in studii recente arata ca o majoritate semnificativa a arhitectilor si antreprenorilor doresc sa dezvolte relatii stranse de cooperare. Astfel, 9 din 10 antreprenori isi manifesta astfel aspiratii, iar 8 din 10 arhitecti au o abordare similara. Desigur, exista perceptii destul de eterogene in ceea ce priveste obiectul colaborarii. Unii specialisti prefera varianta livrarii integrate a proiectelor (IPD) si design & build (DB), in timp ce altii opteaza, pur si simplu, pentru o relatie de lucru bazata pe incredere. Aceleasi cercetari mai releva faptul ca 20% dintre designerii intervievati reclama faptul ca anumite elemente din proiecte sunt modificate la cererea beneficiarilor, fapt cu care antreprenorii nu sunt deloc de acord. Totodata, exista arhitecti care forteaza situatiile competitive si ii fac pe antreprenori sa identifice prin eforturi proprii valorile suplimentare necesare unui proiect, dupa cum pot fi identificati si specialisti care nu sunt de acord sa permita contractantilor modificari prin care acestia sa puna interesele companiei pe care o reprezinta deasupra celor ale beneficiarului sau proiectului. In ceea ce-i priveste pe antreprenori, acestia accepta ca situatiile competitive ce apar cu ocazia licitatiilor pot induce presiuni suplimentare in relatia cu arhitectii, insa isi justifica actiunile prin argumentul ca ingineria valorii serveste de cele mai multe ori interesele clientului, avand in vedere bugetele limitate si alte constrangeri la care acesta este supus. Circa jumatate dintre arhitectii intervievati cu diverse ocazii cred ca responsabilitatea sustinerii interesului superior al clientului le revine in mare parte, 10% afirmand chiar ca aceasta le apartine 100%. Prin contrast, 90% dintre contractori afirma ca responsabilitatea ar trebui impartita in mod egal de ambele parti. Ei indica termenele de executie si bugetul aferent ca domenii-cheie in care se manifesta in mod real grija in raport cu interesele clientului, fapt cu care arhitectii nu sunt de acord, fiind ingrijorati de impactul ingineriei valorii asupra calitatii proiectului.